YouVersion
Pictograma căutare

Matei 4:12-22

Matei 4:12-22 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Atunci când a auzit Isus că Ioan a fost arestat, S-a dus în Galileea. S-a mutat din Nazaret și S-a stabilit la Capernaum. Acesta era un oraș apropiat de mare și aparținea regiunilor care formau teritoriul urmașilor lui Zabulon și acela al urmașilor lui Neftali. A făcut acest lucru în conformitate cu ce spusese Dumnezeu prin profetul Isaia, când a zis: „[…] Teritoriul locuit de urmașii lui Zabulon și teritoriul locuit de urmașii lui Neftali, zonă de lângă mare, dincolo de Iordan. Acolo va fi Galileea celorlalte națiuni! Poporul care stătuse în întuneric, vede o mare lumină; ea a răsărit peste cei care sunt în țara umbrei morții! […]” Atunci Isus a început să predice, zicând: „Pocăiți-vă, pentru că Regatul ceresc este aproape!” În timp ce mergeau pe malul Mării Galileeii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, numit și Petru; și pe Andrei, fratele lui, care era mai tânăr decât Petru. Ei erau pescari și (tocmai) își lansau în apă plasele de pescuit. Isus le-a zis: „Veniți după Mine! Vă voi face pescari de oameni.” Cei doi și-au lăsat imediat plasele și s-au dus după El. Mergând mai departe, Isus a văzut alți doi frați: pe Iacov și pe Ioan care era mai tânăr decât Iacov. Aceștia erau fiii lui Zebedei. Stăteau într-o barcă împreună cu tatăl lor, reparându-și plasele de pescuit. Isus i-a chemat, iar ei au lăsat imediat barca cu tatăl lor și L-au urmat.

Partajează
Citește Matei 4

Matei 4:12-22 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Iisus, îndată ce-a aflat Cum că Ioan e-ntemnițat, A hotărât, în ziua ‘ceea, Ca să se ducă-n Galileea. În felu-acesta, a venit Din Nazaret, și-a locuit În Capernaum – lângă mare – Unde-i ținutu-acel care Lui Zabulon îi este dat Și lui Neftali. El a stat, Acolo, spre a fi-mplinit Tot ce Isaia a vestit. Iată ce-a spus acel proroc, Referitor la acel loc: „Țara lui Zabulon e ea Și-a lui Neftali-asemenea. Peste Iordan e așezată Astă moșie, și-acum, iată, Cum Galileea – țara lor – Ajuns-a a Neamurilor. Norodul care a zăcut În întuneric, a văzut Mare lumină, iar acei Din umbra morții – peste ei – Soarele-acum a răsărit!” De-atunci, a propovăduit Iisus, și zis-a tuturor: „Acuma, a cerurilor Împărăție – toți să știți – E-aproape. Deci, vă pocăiți!” Pe lângă mare a trecut Iisus. Acolo, i-a văzut Pe Simon – Petru poreclit – Și pe Andrei, la pescuit, Pentru că ei pescari erau. Tocmai atuncea, aruncau O mreajă-n mare, când chemați Au fost, de Domnul, cei doi frați: „Haideți cu Mine! Și-o să fiți Pescari de oameni. Hai, veniți!” Ei, mrejele, și le-au lăsat Și-apoi, pe Domnul, L-au urmat. La drum, cu toții au pornit Și alți doi frați au întâlnit: Pe Iacov al lui Zebedei, Și pe Ioan. Frații acei, Pe o corabie, erau, Cu tatăl lor, și își cârpeau Năvoadele. Când i-a chemat Iisus, pe tată, l-au lăsat, Corabia, și s-au grăbit Să Îl urmeze, negreșit.

Partajează
Citește Matei 4