Estera 3:1-9
Estera 3:1-9 Noua Traducere Românească (NTR)
După aceste evenimente, împăratul Ahașveroș l-a avansat în funcție pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. El l-a înălțat și a așezat scaunul acestuia mai presus decât cel al tuturor demnitarilor care erau lângă el. Toți slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, căci așa le poruncise împăratul. Mardoheu însă nu îngenunchea și nu se pleca cu fața la pământ. Slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, i-au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?“. Fiindcă ei îi spuneau zi de zi lucrul acesta, iar el nu asculta, l-au înștiințat pe Haman, ca să vadă dacă atitudinea lui Mardoheu va fi îngăduită, căci acesta le spusese că este iudeu. Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca înaintea lui, s-a mâniat foarte tare. A considerat prea puțin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu și, pentru că-l înștiințaseră despre poporul lui Mardoheu, Haman a plănuit nimicirea tuturor iudeilor, poporul lui Mardoheu, din toată împărăția lui Ahașveroș. În prima lună, adică în luna nisan, în anul al doisprezecelea al împăratului Ahașveroș, au aruncat „Purul“, adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până la luna a douăsprezecea, adică luna adar. Atunci, Haman i-a zis împăratului Ahașveroș: ‒ Există un anumit popor care a fost împrăștiat și împărțit printre popoare, în toate provinciile împărăției tale, un popor ale cărui legi sunt diferite de ale tuturor popoarelor și care nu împlinește legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-i lase în pace! Dacă împăratul este de acord, să se scrie atunci un decret prin care ei să fie nimiciți, iar eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile celor ce fac lucrarea, ca să fie puși în vistieria împăratului.
Estera 3:1-9 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul. L-a ridicat în cinste și a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor căpeteniilor care erau lângă el. Toți slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului plecau genunchiul și se închinau înaintea lui Haman, căci așa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina. Și slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului au zis lui Mardoheu: „Pentru ce calci porunca împăratului?” Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, și el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărârea lui, căci el spusese că este iudeu. Și Haman a văzut că Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina înaintea lui. S-a umplut de mânie, dar a crezut că e prea puțin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, și a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toți iudeii care se aflau în toată împărăția lui Ahașveroș. În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat Pur, adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. Atunci, Haman a zis împăratului Ahașveroș: „În toate ținuturile împărăției tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor și nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniștit. Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciți, și eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului.”
Estera 3:1-9 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
După aceste lucruri împăratul Ahașveroș l-a promovat pe Haman, fiul lui Hamedata agaghitul și l-a avansat și i-a așezat tronul peste toți prinții care erau cu el. Și toți servitorii împăratului care erau la poarta împăratului, îngenuncheau și se plecau lui Haman, pentru că astfel a poruncit împăratul referitor la el. Dar Mardoheu nu îngenunchea nici nu i se pleca. Atunci servitorii împăratului, care erau la poarta împăratului, i-au spus lui Mardoheu: De ce încalci tu porunca împăratului? Și s-a întâmplat, după ce i-au vorbit zilnic, iar el nu le-a dat ascultare, că ei i-au spus lui Haman să vadă dacă faptele lui Mardoheu ar continua, pentru că el le spusese că este iudeu. Și când a văzut Haman că Mardoheu nu îngenunchea, nici nu i se pleca, atunci Haman s-a umplut de furie. Și s-a gândit ca fiind de dispreț a pune mâinile doar pe Mardoheu, căci ei i-au arătat poporul lui Mardoheu; astfel că Haman a căutat să îi nimicească pe toți iudeii care erau în toată împărăția lui Ahașveroș, poporul lui Mardoheu. În prima lună, adică, luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat Pur, adică sorțul, înaintea lui Haman, din zi în zi și din lună în lună, până în a douăsprezecea, adică luna Adar. Și Haman a spus împăratului Ahașveroș: Este un anumit popor împrăștiat și răspândit printre oamenii din toate provinciile împărăției tale; și legile lor sunt diferite de legile tuturor popoarelor; și nici nu țin legile împăratului, de aceea nu este spre folosul împăratului să îi lase în pace. Dacă face plăcere împăratului, să se scrie ca ei să fie nimiciți; și eu voi plăti zece mii de talanți de argint în mâinile celor însărcinați cu acest lucru, pentru a-i aduce în trezoreria împăratului.
Estera 3:1-9 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș l‑a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. L‑a înălțat și a pus scaunul lui mai presus de scaunele celorlalți dregători ai lui. Toți slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, căci așa poruncise împăratul cu privire la el, dar Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca. Slujitorii împăratului care erau la poarta împăratului i‑au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?” Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, dar el nu‑i asculta, i‑au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărârea lui – căci el le spusese că este iudeu. Și Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca înaintea lui. Haman s‑a umplut de mânie, dar a considerat că e prea puțin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu; fiindcă i se spusese din ce popor este Mardoheu, Haman a căutat să nimicească în întregime poporul lui Mardoheu, pe toți iudeii care se aflau în toată împărăția lui Ahașveroș. În luna întâi, adică în luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat pur (adică sorțul) înaintea lui Haman pentru a afla ziua și luna, iar sorțul a indicat luna a douăsprezecea, adică luna Adar. Atunci, Haman i‑a zis împăratului Ahașveroș: „Între popoarele din provinciile împărăției tale este risipit un popor aparte, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor și care nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să‑l lase liniștit. Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă în vederea nimicirii lui, și eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor, ca să‑i ducă în vistieria împăratului!”
Estera 3:1-9 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
După aceste lucruri împăratul Ahașveroș l-a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. L-a ridicat în cinste și a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor căpeteniilor care erau lângă el. Toți slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului plecau genunchiul și se închinau înaintea lui Haman, căci așa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina. Și slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului i-au zis lui Mardoheu: „Pentru ce calci porunca împăratului?” Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, și el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărârea lui, căci el spusese că este iudeu. Și Haman a văzut că Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina înaintea lui. S-a umplut de mânie, dar a crezut că e prea puțin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, și a voit să nimicească poporul lui Mardoheu: pe toți iudeii care se aflau în toată împărăția lui Ahașveroș. În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat Pur, adică sorțul, înaintea lui Haman pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. Atunci Haman i-a zis împăratului Ahașveroș: „În toate ținuturile împărăției tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor și nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniștit. Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciți, și eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului.”
Estera 3:1-9 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Apoi regele Ahașveroș l-a avansat în funcție pe agaghitul Haman – fiul lui Hamedata. Astfel, regele l-a desemnat ca șef al tuturor administratorilor lui. Toți slujitorii regelui care stăteau la poarta regală, îngenuncheau și se aplecau până la pământ în fața lui Haman – pentru că așa le poruncise regele. Dar Mardoheu nu îngenunchea și nu se apleca. Slujitorii regelui care stăteau la poarta lui, i-au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca regelui?” Pentru că i se spunea acest lucru în fiecare zi, iar el continua să îi ignore, slujitorii regelui l-au anunțat pe Haman – ca să vadă dacă acest comportament lui Mardoheu va fi tolerat – pentru că el le spusese că este iudeu. Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se apleca cu fața până spre pământ înaintea lui, a devenit plin de mânie. A considerat prea puțin lucru să execute numai pe Mardoheu. Pentru că fusese informat despre poporul căruia îi aparținea Mardoheu, Haman a planificat distrugerea tuturor iudeilor care formau acel popor. El intenționa exterminarea lor din tot regatul lui Ahașveroș. În prima lună, adică în luna Nisan, în al doisprezecelea an al regelui Ahașveroș, au aruncat „Purul” – adică au tras la sorți – în prezența lui Haman, pentru o zi și pentru o lună. Astfel, în urma tragerii la sorți, a rezultat a douăsprezecea lună, adică luna Adar. Apoi Haman i-a zis regelui Ahașveroș: „Există un popor care a fost dispersat și împărțit printre celelalte popoare, în toate provinciile imperiului tău. Acesta este un popor ale cărui legi sunt diferite de ale tuturor celorlalte popoare. Ele sunt diferite chiar și de legile regelui. Nu este normal ca regele să tolereze acest fapt! Dacă regele aprobă, doresc să se scrie un decret care prevede ca ei să fie distruși; iar eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujitorilor mei, ca să fie puși în tezaurul regelui.”
Estera 3:1-9 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
După tot ce s-a întâmplat, Ahașveroș a ridicat Atuncea – chiar în acel an – La rang și cinste, pe Haman. De neam, el fost-a Agaghit, Și Amedata s-a numit Al său părinte. Ridicat La mare cinste, de-mpărat, Haman avea scaunul pus – Față de ceilalți – mai presus. Toți slujitorii cari erau La-mpărăție-ngenuncheau Și se-nchinau în fața lui, După a împăratului Poruncă, dată tuturor. Un om doar, în acel popor, Genunchii nu și-i îndoia, Căci să se-nchine, nu voia În fața lui Haman, mereu: Acela era Mardoheu. Dar slujitorii-mpărătești, Cari stau la porțile domnești, L-au întrebat, plini de mirare: „De ce calci tu porunca, oare, Când ea e dată de-mpărat?” Ei, zi de zi, l-au întrebat, Dar Mardoheu nu a făcut Decât așa precum a vrut. Atuncea, slugile plecară Și pe Haman îl înștiințară De faptul cum că Mardoheu, Nu i se-nchină. Că-i Iudeu, Ei au aflat și-au vrut să vază Felul în care procedează: Se ține de credința lui, Sau se închină omului. Haman văzut-a foarte bine Cum că nu vrea să se închine În fața sa, acel Iudeu Cu numele de Mardoheu. Pe dată, el s-a mâniat Și a dorit ca răzbunat Să fie, căci a suferit Așa ofensă. S-a gândit Că prea puțin se răcorește În cazu-n care pedepsește Un singur om – pe Mardoheu. Astfel, întreg neamul Iudeu, El a dorit să-l nimicească, Oriunde-ar fi să locuiască Acesta-n vasta-mpărăție. Se potrivea tocmai să fie Luna întâi, zisă Nisan. Ahașveroș, în acel an, Chiar doisprezece ani făcea De când în țară stăpânea. Atuncea, Pur au aruncat – Cari tălmăcit, sorți, a-nsemnat – ‘Naintea marelui Haman, Pe zile și pe luni din an Pân’ la a douăsprezecea – Adar, acesta se numea. Apoi Haman, grabnic, s-a dus, La împăratul și i-a spus: „Ascultă-mă, măria-ta! În toată-mpărăția ta, Printre popoare, risipit, Este un neam deosebit Cari ține doar legile lui Și nu pe-ale-mpăratului. Nu e un lucru potrivit Să lași să steie liniștit Acest popor. Dacă găsești Cu cale ca să poruncești Ca el să fie nimicit, Atunci eu voi fi cântărit Talanți de-argint, chiar zece mii – Și-s mulți acești, cum bine știi – Ce vor fi duși la visterie Pentru a ta împărăție.”
Estera 3:1-9 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
După aceste lucruri, regele Artaxérxe l-a înălțat pe Amán, fiul lui Amedáta din Agág, și l-a promovat. I-a pus tronul mai sus decât al tuturor căpeteniilor care erau cu el. Toți slujitorii regelui care erau la poarta regelui se plecau și se prosternau înaintea lui Amán, căci așa poruncise regele în privința lui. Însă Mardohéu nu se pleca și nici nu se prosterna. Slujitorii regelui care erau la poarta regelui i-au zis lui Mardohéu: „Pentru ce încalci porunca regelui?”. Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, iar el nu îi asculta, i-au adus la cunoștință lui Amán ca să vadă dacă vor rămâne cuvintele lui Mardohéu, pentru că el le făcuse cunoscut că este iudeu. Amán a văzut că Mardohéu nu se pleca și nu se prosterna înaintea lui și Amán s-a umplut de mânie. Însă i s-a părut puțin să-și întindă mâna numai asupra lui Mardohéu, căci i se adusese la cunoștință despre poporul lui Mardohéu. Amán căuta să-i nimicească pe toți iudeii, poporul lui Mardohéu, care erau în tot imperiul lui Artaxérxe. În luna întâi, adică luna Nisán, în anul al doisprezecelea al regelui Artaxérxe, au aruncat Pur, adică sorții, înaintea lui Amán, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adár. Atunci, Amán i-a zis regelui Artaxérxe: „Există un popor împrăștiat și risipit în toate provinciile imperiului tău; legile lor se deosebesc de cele ale tuturor popoarelor, și legile regelui nu le împlinesc: nu este în folosul regelui să-i lase în pace. Dacă i se pare [un lucru] bun regelui, să scrie ca să fie nimiciți! Iar eu voi cântări zece mii de talánți de argint în mâna celor care fac lucrarea ca să-i aducă în vistieriile regelui”.