Eclesiastul 4:1-5
Eclesiastul 4:1-5 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; și iată că cei apăsați varsă lacrimi și nu este nimeni să-i mângâie! Ei sunt pradă silniciei asupritorilor lor și n-are cine să-i mângâie! Și am găsit că morții care au murit mai înainte sunt mai fericiți decât cei vii, care sunt încă în viață. Dar mai fericit decât amândoi, am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare. Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt. Nebunul își încrucișează mâinile și își mănâncă însăși carnea lui.
Eclesiastul 4:1-5 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Astfel m-am întors și am luat în considerare toate oprimările făcute sub soare; și iată, lacrimile celor oprimați și nu au avut mângâietor; și de partea opresorilor lor era putere; dar ei nu au avut mângâietor. De aceea am lăudat pe morții care sunt deja morți, mai mult decât pe viii care sunt încă vii. Da, mai bine decât amândoi este cel care încă nu este, care încă nu a văzut lucrarea rea făcută sub soare. Din nou, am luat în considerare toată osteneala și fiecare lucrare dreaptă, pentru aceasta un om este invidiat de aproapele său. Aceasta este de asemenea deșertăciune și chinuire a duhului. Prostul își încrucișează mâinile și își mănâncă propria carne.
Eclesiastul 4:1-5 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
M‑am întors apoi și m‑am uitat la toate asupririle care se fac sub soare. Câte lacrimi vărsate de cei asupriți, pe care n‑are cine să‑i mângâie! Puterea este în mâna asupritorilor lor, iar pe ei n‑are cine să‑i mângâie! Și am găsit că oamenii care au murit deja sunt mai fericiți decât cei care sunt încă în viață. Dar mai fericit decât amândoi este cel nenăscut, care n‑a văzut tot răul care se face sub soare. Am mai văzut că orice osteneală și orice iscusință la lucru vin din invidia unuia față de altul. Și aceasta este deșertăciune și goană după vânt. Nebunul își încrucișează brațele și ajunge să‑și mănânce propria carne.
Eclesiastul 4:1-5 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; și iată că cei apăsați varsă lacrimi și nu este nimeni să-i mângâie. Ei sunt pradă silniciei asupritorilor lor și n-are cine să-i mângâie. Și am găsit că morții care au murit mai înainte sunt mai fericiți decât cei vii, care sunt încă în viață. Dar mai fericit decât amândoi l-am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare. Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își au temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt. Nebunul își încrucișează mâinile și își mănâncă însăși carnea lui.
Eclesiastul 4:1-5 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
„Apoi am privit cu atenție și am văzut toate violențele care se fac (în lumea de) sub soare. Astfel am descoperit că lacrimile celor exploatați fără milă nu aveau alinare. Cei care îi dominau, făceau abuz de autoritate; și nu exista scăpare pentru cei persecutați. Am afirmat atunci că este mai bine pentru oamenii care au murit demult, în raport cu cei care încă trăiesc. Dar mai bine decât pentru oricare dintre aceștia, este pentru cel care încă nici nu s-a născut. El nu a văzut încă faptele rele care se fac (în lumea de) sub soare. Am constatat că orice muncă extenuantă și orice abilitate aplicată în lucrările efectuate, există din cauza invidiei dintre un om și semenul lui. Acesta este încă un fapt absurd care urmează traseul vântului! Prostul își încrucișează mâinile și se autodistruge.
Eclesiastul 4:1-5 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Apoi, privit-am cu-ntristare La asuprirea de sub soare; Și iată, toți cei apăsați Sunt cu obraji-nlăcrimați. Nimeni, pe oamenii acei, Nu-i mângâie. Lăsați sunt ei, Pradă asupritorilor, Supuși ai silniciei lor. Încă ceva am mai găsit: Că oamenii care-au murit, Mai fericiți sunt – eu gândesc – Decât acei care trăiesc. Însă cu mult mai fericit E cel care nu a trăit – Omul care nu s-a născut – Pentru că încă n-a văzut Nimic, din răutatea care Își face mendrele sub soare. Îndemânarea tuturor – Munca – își are-al său izvor, Numai în pizma unuia Pe iscusința altuia. Deci îndrăznesc din nou a spune Că și-asta e deșertăciune, Precum e totul pe pământ, Adică goană după vânt. Brațele și le-ncrucișează Nebunul. Liniștit se-așează Mâncându-și însăși carnea lui.
Eclesiastul 4:1-5 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
M-am întors ca să văd toate oprimările care sunt făcute sub soare. Și iată, lacrimile celor oprimați și nu era nimeni care să-i mângâie! De partea celor care oprimau era puterea, și nu era nimeni care să-i mângâie. I-am lăudat pe cei morți, care muriseră deja, mai mult decât pe cei vii, care trăiesc încă. Dar mai bine decât amândoi era cel care nu era încă, cel care nu a văzut lucrarea cea rea care s-a făcut sub soare. Am văzut toată truda și tot succesul lucrării care sunt [motiv] de gelozie a omului față de aproapele lui. Și aceasta este deșertăciune și goană după vânt. Cel nesimțit își încrucișează mâinile și-și mănâncă propria carne.
Eclesiastul 4:1-5 Noua Traducere Românească (NTR)
M-am uitat apoi și am văzut toate asupririle care se comit sub soare. Și iată că lacrimile celor asupriți nu aveau alinare; puterea era de partea asupritorilor lor și nu exista scăpare pentru cei persecutați. Atunci i-am felicitat pe cei morți, care au murit deja, mai mult decât pe cei vii, care sunt încă în viață. Dar mai fericit decât cei morți sau cei vii, este cel care nu s-a născut încă, cel ce nu a văzut încă faptele rele care sunt făcute sub soare. Am văzut că orice muncă grea și orice abilitate la lucru pornește de la invidia dintre un om și semenul său, iar aceasta este deșertăciune și goană după vânt. Nesăbuitul își încrucișează mâinile și își mănâncă propria carne.