Faptele Apostolilor 1:12-24

Partajează

Faptele Apostolilor 1:12-24 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Atunci, ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda, fiul lui Iacov. Toți aceștia stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui. În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților – numărul celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci – și a zis: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. El era din numărul nostru și era părtaș al aceleiași slujbe. Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: ‘Acheldama’, adică: ‘Ogorul sângelui’. În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: ‘Locuința lui să rămână pustie și nimeni să nu locuiască în ea!’ și ‘Slujba lui s-o ia altul!’ Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.” Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia. Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)

Atunci s-au întors la Ierusalim, de la muntele numit „al Măslinilor”, care este aproape de Ierusalim cam cât un drum de sâmbătă. Când au ajuns, au urcat în camera de sus unde se adunau ei de obicei, anume Petru, Ioan, Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu, Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov. Toţi aceştia stăruiau într-un cuget în rugăciune, împreună cu Maria, mama lui Iisus, câteva femei şi fraţii Lui. În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor, care erau cam o sută douăzeci de oameni, şi le-a spus: „Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura rostită mai dinainte de Duhul Sfânt prin gura lui David despre Iuda, care s-a făcut călăuza celor ce l-au arestat pe Iisus, deşi el era unul dintre noi şi a luat parte la slujirea noastră. El însă, cu plata nedreptăţii lui, şi-a luat un ogor şi a căzut cu faţa în jos, crăpând prin mijloc, de i s-au împrăştiat toate măruntaiele. Vestea s-a răspândit printre toţi locuitorii Ierusalimului care au numit ogorul acesta, în limba lor, Hacheldama, adică Ogorul sângelui. Căci în cartea Psalmilor stă scris: Să-i rămână casa pustie şi să n-aibă cine locui în ea şi Slujirea lui să o ia altul. Trebuie, aşadar, ca unul dintre bărbaţii care au stat cu noi tot timpul în care Iisus a trăit printre noi, începând cu botezul lui Ioan până în ziua în care a fost înălţat, să devină martor al învierii Lui, împreună cu noi.” Au propus doi: pe Iosif numit Barsaba, numit şi Iustus, şi pe Matia. Şi s-au rugat zicând: „Doamne, Tu care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care din aceştia doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Atunci s-au întors în Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, la o zi de călătorie în sabat. Și când au intrat, au urcat într-o cameră de sus unde stăteau deopotrivă Petru și Iacov și Ioan și Andrei, Filip și Toma, Bartolomeu și Matei, Iacov al lui Alfeu și Simon Zelotes și Iuda, fratele lui Iacov. Toți aceștia, într-un gând, continuau stăruitor în rugăciune și cereri, împreună cu femeile, și Maria mama lui Isus, și cu frații lui. Și în acele zile, Petru s-a sculat în mijlocul discipolilor și a spus (mulțimea numelor adunate împreună era de aproape o sută douăzeci): Bărbați și frați, această scriptură trebuia să se împlinească, pe care Duhul Sfânt prin gura lui David a spus-o dinainte despre Iuda, care a fost călăuză celor ce l-au prins pe Isus. Pentru că el a fost numărat cu noi și a obținut parte din acest serviciu. Acesta atunci a cumpărat un câmp cu răsplata nelegiuirii; și, căzând cu capul înainte, a pleznit în două prin mijloc și toate măruntaiele i s-au revărsat. Și a fost cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, într-atât încât câmpul acela este numit în limba lor proprie Acheldama, care este tradus, Câmpul sângelui. Fiindcă este scris în cartea Psalmilor: Să îi fie pustie locuința și nimeni să nu locuiască în ea; și serviciul lui de episcop să îl ia altul. De aceea, dintre acești bărbați care ne-au însoțit în tot timpul în care Domnul Isus a intrat și a ieșit printre noi, Începând de la botezul lui Ioan, până la acea zi în care a fost luat de la noi, trebuie ca unul să fie rânduit martor cu noi al învierii sale. Și au rânduit pe doi, Iosif numit Barsaba, care era supranumit Iustus, și Matia. Și s-au rugat și au spus: Tu Doamne, care cunoști inimile tuturor, arată-ne pe care dintre acești doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

Atunci, s‑au întors în Ierusalim de pe muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în zi de sabat. Au intrat în casă și au urcat în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau acolo: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda, fiul lui Iacov. Toți aceștia stăruiau într‑un cuget în rugăciune [și în cereri], împreună cu femeile, cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui. În zilele acelea, Petru s‑a ridicat în mijlocul fraților – numărul celor adunați fiind cam de o sută douăzeci – și a zis: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă mai înainte de Duhul Sfânt, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce L‑au prins pe Isus. El, care era din numărul nostru, părtaș aceleiași slujbe, a cumpărat un ogor cu plata nelegiuirii, a căzut cu capul înainte, a plesnit la mijloc și i s‑au vărsat toate măruntaiele. Lucrul acesta a ajuns atât de cunoscut de toți locuitorii Ierusalimului, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: Hacheldamáh , adică: «Ogorul sângelui». Căci este scris în cartea Psalmilor: Pustie să‑i rămână locuința și nimeni să nu locuiască în ea! și: Slujba lui s‑o ia altul! Trebuie deci ca unul dintre bărbații care ne‑au însoțit în tot timpul cât a trăit Domnul Isus printre noi, începând de la botezul lui Ioan până în ziua când S‑a înălțat de la noi, să fie martor al învierii Lui împreună cu noi.” Ei au pus înainte doi bărbați: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia. Apoi s‑au rugat, zicând: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor, arată‑ne pe care dintre aceștia doi l‑ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Atunci ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda, fiul lui Iacov. Toți aceștia stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui. În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților – numărul celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci – și a zis: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce L-au prins pe Isus. El era din numărul nostru și era părtaș al aceleiași slujbe. Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: Acheldama, adică Ogorul Sângelui. Într-adevăr, în cartea Psalmilor este scris: «Locuința lui să rămână pustie și nimeni să nu locuiască în ea!» și: «Slujba lui s-o ia altul!» Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.” Ei i-au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia. Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din aceștia doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Ei s-au întors de pe Muntele Măslinilor în Ierusalim. Distanța dintre acest munte și Ierusalim era aproximativ aceeași cu cea maximă admisă pentru o călătorie în ziua Sabatului. Ajungând acasă, au urcat în camera de la etaj a locuinței unde stăteau. Aceștia erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov – fiul lui Alfeu, Simon zilotul și Iuda – fiul lui Iacov. Ei erau perseverenți în rugăciuni, exprimând prin ele dorințele lor comune. La aceste rugăciuni participau și femeile, împreună cu mama și cu frații lui Isus. În acele zile, Petru a vorbit celor care erau adunați. Numărul lor era de aproximativ o sută douăzeci de persoane. El le-a zis: „Fraților, trebuia să se întâmple cu Iuda ce spusese Spiritul Sfânt prin David. Astfel s-a confirmat Scriptura, prin faptul că el a fost ghidul celor care L-au prins pe Isus. Era unul dintre membrii grupului nostru și avea aceleași drepturi în această slujbă. Cu banii obținuți în urma faptei lui nedrepte, acest om a cumpărat un teren. Apoi a căzut cu capul în jos, i-a plesnit abdomenul și i-au ieșit toate intestinele din el. Acest fapt a ajuns atât de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât acel teren a fost numit în limba lor «Acheldama», adică «Terenul sângelui». În cartea Psalmilor este scris: «Casa lui să rămână fără locatari și nimeni să nu (mai) locuiască în ea.» Apoi mai scrie: «Slujba lui să fie preluată de altcineva!». Deci dintre cei care ne-au însoțit permanent cât a trăit Stăpânul Isus printre noi, trebuie să alegem un înlocuitor (al lui Iuda). El trebuie să fie dintre cei care ne-au însoțit începând din perioada când boteza Ioan și până când a plecat Isus dintre noi. Astfel, acela va putea fi martor al învierii Lui împreună cu noi.” Ei au propus doi bărbați. Primul a fost Iosif, care se mai numea Barsaba și Iust. Al doilea bărbat se numea Matia. Apoi s-au rugat astfel: „Doamne, Tu cunoști inimile tuturor oamenilor. Arată-ne pe care dintre aceștia doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Ei, spre Ierusalim, apoi, Luară drumul, înapoi, Din Muntele Măslinilor. Ajuns-a, iute, ceata lor, Căci muntele – așa cum știm – E chiar lângă Ierusalim, Cam la lungimea drumului, Din zilele Sabatului. Sosind, în casă, au intrat Și, în odaie, au urcat, Unde – de obicei – ședeau. Atunci, acolo, se aflau Petru, Iacov, Ioan, Andrei; De-asemenea, erau cu ei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov al lui Alfeu, Simon – Zilotul, poreclit – Și cel cari Iuda s-a numit – Fiu al lui Iacov. Toți stăteau Și, într-un cuget, stăruiau, Mereu, în rugăciuni. Cu ei, Erau și câteva femei: Maria – mama Domnului – Iar, lângă ea, toți frații Lui. Petru se ridică-n picioare, Privi întreaga adunare – O sută douăzeci de frați Erau, acolo, adunați – Iar apoi, zise: „Fraților, Cuvintele Scripturilor, Care-s de Duhul Sfânt rostite, Prin David, trebuie-mplinite; Ele, de Iuda, ne-au vorbit – De cel ce a călăuzit Mulțimile, care s-au dus, Ca să Îl prindă pe Iisus. Iuda, așa cum știți și voi, Era, în slujbă, ca și noi. Părtaș era, cu noi, la fel, Din al nost’ număr, fiind el. Omul acest a dobândit, Cu bani – pe care i-a primit Pentru a lui nelegiuire – Un mic ogor. Toți avem știre, Că după ceea ce-a făcut, Cu capu-n jos, el a căzut Și-astfel, în două, a crăpat, Încât i s-au împrăștiat Și măruntaiele. Noi știm Că ăst fapt, în Ierusalim, De toată lumea-i cunoscut. Tocmai de-aceea – ați văzut – Ogorul, ce l-a dobândit, E „Acheldama” denumit, Căci tălmăcirea numelui Este „Ogorul sângelui”. Într-adevăr, prin Psalmi, se scrie: „Casa-i va rămânea pustie, Căci nimeni nu va sta în ea!” Iar „Slujba-i, altul să o ia!” Deci, din cei cari ne-au însoțit, De când, cu noi, a viețuit Domnul Iisus – de la Iordan, Când botezatu-L-a Ioan Și până când a fost răpit, La cer – trebuie rânduit Unul, care să ne-nsoțească Și care să se dovedească A fi martor, al Domnului, Martor al învierii Lui.” Pe doi inși, frații i-au trimis: Pe Iosif – sau Barsaba zis – Numit și Iust, și-a mai venit Cel care Matia s-a numit. Apoi, toți au îngenunchiat Și-o rugăciune-au înălțat: „O, Doamne, Tu care privești În inimi, să ne deslușești, Care – din cei doi – vrei să fie

Faptele Apostolilor 1:12-24 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Atunci ei s-au întors la Ierusalím de la muntele numit al Măslinilor, care se află aproape de Ierusalím, cât un drum în zi de sâmbătă. Când au intrat, au urcat în încăperea de sus, unde [obișnuiau] să se adune. Erau: Petru și Ioan, Iacób și Andrei, Fílip și Tóma, Bartoloméu și Matei, Iacób, [fiul] lui Alféu, și Símon Zelótul și Iúda al lui Iacób. Toți aceștia, într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații lui. În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraților – mulțimea celor adunați în acel loc era cam de o sută douăzeci de persoane – și a spus: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura pe care a spus-o dinainte Duhul Sfânt prin gura lui Davíd despre Iúda, cel care a devenit călăuza celor care l-au prins pe Isus. Căci el era din numărul nostru și fusese părtaș al aceleiași slujiri. Dar acesta și-a cumpărat un ogor din plata nelegiuirii sale și, căzând cu capul în jos, a crăpat la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. [Faptul] a devenit atât de cunoscut tuturor locuitorilor Ierusalímului, încât locul acela este numit în limba lor «Hacheldamah», adică «Ogorul Sângelui». Căci este scris în Cartea Psalmilor: «Să devină locuința lui pustie și să nu fie locuitor în ea!» și: «Misiunea lui să o ia altul!». Așadar, trebuie ca unul dintre acești bărbați care ne-au însoțit în tot timpul cât a trăit printre noi Domnul Isus, începând de la botezul lui Ioan până în ziua în care a fost înălțat de la noi, să devină martor al învierii lui împreună cu noi”. Au propus doi: pe Iosíf, cel chemat Bársaba, numit și Iústus, și pe Matía. Apoi s-au rugat astfel, spunând: „Tu, Doamne, care cunoști inimile tuturor, arată-ne pe care dintre aceștia doi l-ai ales

Faptele Apostolilor 1:12-24 Noua Traducere Românească (NTR)

Atunci ei s-au întors în Ierusalim de pe muntele numit „al Măslinilor“, care este lângă Ierusalim, departe cât o călătorie permisă în ziua de Sabat. Când au intrat în casă, au urcat în camera de sus, unde stăteau de obicei. Acolo erau: Petru, Ioan, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov – al lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda – al lui Iacov. Toți aceștia stăruiau în rugăciune în același gând, împreună cu femeile, cu Maria – mama lui Isus – și cu frații Lui. În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraților – o mulțime de aproape o sută douăzeci de oameni – și a zis: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă mai dinainte de Duhul Sfânt, prin gura lui David, cu privire la Iuda, care a devenit călăuza celor ce L-au arestat pe Isus. El era unul dintre noi și fusese ales să aibă o parte în slujirea aceasta.“ (Din răsplata primită pentru nelegiuirea lui, omul acesta și-a cumpărat un teren și, căzând cu capul în jos, a plesnit în două pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. Lucrul acesta a devenit cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, astfel că terenul acela a fost numit, în propria lor limbă, „ Acheldama “, adică „Terenul sângelui“.) „Căci în cartea Psalmilor este scris: «Să-i fie locuința pustiită și nimeni să nu mai locuiască în ea!» și «Slujba lui s-o ia altul!». Trebuie deci ca, dintre bărbații care ne-au însoțit tot timpul când Domnul Isus a umblat printre noi, începând de la botezul lui Ioan și până în ziua în care a fost luat sus de la noi, unul dintre aceștia să devină împreună cu noi un martor al învierii Lui“. Și au propus doi: pe Iosif, numit Barsabas, căruia i se mai zicea și Iustus, și pe Matias. Ei s-au rugat astfel: „Tu, Doamne, Care cunoști inimile tuturor, arată-ne pe care dintre aceștia doi l-ai ales