Atunci, s‑au întors în Ierusalim de pe muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în zi de sabat. Au intrat în casă și au urcat în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau acolo: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda, fiul lui Iacov. Toți aceștia stăruiau într‑un cuget în rugăciune [și în cereri], împreună cu femeile, cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui.
În zilele acelea, Petru s‑a ridicat în mijlocul fraților – numărul celor adunați fiind cam de o sută douăzeci – și a zis: „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă mai înainte de Duhul Sfânt, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce L‑au prins pe Isus. El, care era din numărul nostru, părtaș aceleiași slujbe, a cumpărat un ogor cu plata nelegiuirii, a căzut cu capul înainte, a plesnit la mijloc și i s‑au vărsat toate măruntaiele. Lucrul acesta a ajuns atât de cunoscut de toți locuitorii Ierusalimului, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: Hacheldamáh , adică: «Ogorul sângelui». Căci este scris în cartea Psalmilor:
Pustie să‑i rămână locuința
și nimeni să nu locuiască în ea!
și:
Slujba lui s‑o ia altul!
Trebuie deci ca unul dintre bărbații care ne‑au însoțit în tot timpul cât a trăit Domnul Isus printre noi, începând de la botezul lui Ioan până în ziua când S‑a înălțat de la noi, să fie martor al învierii Lui împreună cu noi.” Ei au pus înainte doi bărbați: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia. Apoi s‑au rugat, zicând: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor, arată‑ne pe care dintre aceștia doi l‑ai ales
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
