YouVersion
Pictograma căutare

1 Împăraţilor 10:1-8

1 Împăraţilor 10:1-8 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Atunci când regina din Șeba a auzit vorbindu-se despre faima lui Solomon asociată cu numele lui Iahve, a venit ca să îl testeze punându-i întrebări care aveau un înalt nivel de dificultate. A ajuns la Ierusalim însoțită de o caravană formată din multe persoane și având cu ea cămile încărcate cu substanțe alimentare aromate. Adusese foarte mult aur și pietre prețioase. A venit la Solomon și i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. Solomon i-a răspuns la toate întrebările. Nu a fost niciun lucru prea dificil pe care regele să nu fi știut să i-l clarifice. Regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l construise, mâncarea care se servea la masa lui, locuința slujitorilor lui, felul în care îl slujeau servitorii lui și hainele acestora. A mai remarcat pe cei care se ocupau cu băutura regelui; și a văzut arderile lui integrale pe care le aducea la casa lui Iahve. Atunci a rămas foarte impresionată de toate acestea. Apoi i-a zis regelui: „Constat că este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta! Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit să le văd cu ochii mei. Acum, să știi că nu mi se relatase nici măcar pe jumătate din tot ce am văzut aici! Ai mai multă înțelepciune și bogăție decât se spune în tot ce am auzit vorbindu-se despre tine! Cei din jurul tău sunt niște oameni fericiți; și la fel trebuie să fie și acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta!

1 Împăraţilor 10:1-8 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Împărăteasa cea pe care Ținutul Seba-n frunte-o are, De Solomon, a auzit, Pentru că zvonul s-a lățit Despre înțelepciunea lui Și despre slava Domnului. La Solomon, ea a venit, Căci, să încerce, a voit, De-s drepte vorbele acele, Prin întrebări multe și grele Un mare-alai o însoțise Când la Ierusalim venise. De-asemenea, o însoțeau Cămilele care duceau Aur și multe nestemate, Și mirodenii minunate. La Solomon, toate le-a dus, Spunându-i tot ce-avea de spus; Iar Solomon, răspuns, i-a dat, La tot ceea ce l-a-ntrebat. Nimic, cu înțeles ascuns, Nu a rămas fără răspuns. Împărăteasa înțelese Că-n Solomon, Domnul pusese Atât de multă-nțelepciune, Cât nimeni nu putea s-adune. De-asemenea, ea a văzut Ce case el a mai făcut; Văzut-a ce bucate are, Puse pe masa lui cea mare, Văzut-a slujitorii lui, Paharnici-mpăratului Și hainele ce le-au avut. Împărăteasa a văzut Și jertfele ce se socot A fi drept ardere de tot – Duse la Casa Domnului – Din partea împăratului. Uimită, ea a cuvântat: „Văd că era adevărat Tot ceea ce am auzit, Pe seama ta, că s-a vorbit. Acum, eu însumi pot a spune Că ai o mare-nțelepciune, Pentru că iată, am văzut Ce fel de fapte ai făcut! Până acuma, nu credeam Cuvintele ce le-auzeam – Pe seama ta – dar am venit Eu însumi și m-am dumirit Că veștile de mine-aflate Nu mi-au spus nici pe jumătate, Ce fel de lucruri ai făcut. Căci după cum eu am văzut, Pot liniștită-acum a spune Că ai mai multă-nțelepciune Și ai mai multă propășire, Decât e zvonul, peste fire, Cari despre tine s-a iscat. Ferice zic dar, necurmat, La oamenii pe care-i ai Și peste cari împărat stai! Ferice slujitorilor, Ferice-apoi zic tuturor Cari, lângă tine, pot a sta, S-asculte-nțelepciunea ta!