Ioan 6:1-13

După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei. Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi. Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi. Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce? Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă. Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin. Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus: Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția? Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii. Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, le-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit. După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă. Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.