Ioan 6:1-13
Ioan 6:1-13 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei. Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi. Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi. Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce? Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă. Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin. Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus: Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția? Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii. Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, le-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit. După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă. Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.
Ioan 6:1-13 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Apoi Isus S-a dus pe celălalt mal al Mării Galileeii care se mai numea și Marea Tiberiadei. După El venea o mare mulțime de oameni, pentru că vedea minunile pe care le făcea cu cei bolnavi. Isus a urcat pe munte împreună cu discipolii Săi și stătea acolo. Se apropia timpul Paștelor, care era sărbătoarea iudeilor. Isus a văzut venind spre El o mare mulțime de oameni. Atunci a zis lui Filip: „De unde vom cumpăra pâini ca să mănânce toți aceștia?” I-a pus această întrebare ca să îl testeze; pentru că (oricum) știa ce intenționa să facă. Filip I-a răspuns: „Din pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de dinari, nu ar putea ajunge nici câte puțin pentru fiecare dintre ei!” Andrei, frate cu Simon Petru și care era unul dintre discipolii Săi, I-a zis: „Există aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce reprezintă acestea pentru atâți oameni?” Isus a zis: „Spuneți oamenilor să stea jos.” În acea zonă era multă iarbă, pe care s-au așezat aproape cinci mii de bărbați. Isus a luat pâinile, I-a mulțumit lui Dumnezeu și le-a împărțit discipolilor care la rândul lor, le-au împărțit celor care stăteau jos. În mod asemănător, le-a dat și din pești cât a dorit fiecare. După ce s-au săturat, Isus a zis discipolilor Săi: „Strângeți tot ce a rămas, ca să nu se piardă nimic.” După ce au mâncat toți, au adunat resturile de la cele cinci pâini de orz (inițiale) și au umplut cu ele douăsprezece coșuri.
Ioan 6:1-13 Noua Traducere Românească (NTR)
După acestea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileei, adică Marea Tiberiadei. O mare mulțime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea peste cei bolnavi. Isus a urcat pe munte și S-a așezat acolo cu ucenicii Lui. Paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. Când Isus Și-a ridicat ochii și a văzut că vine la El o mare mulțime de oameni, l-a întrebat pe Filip: ‒ De unde să cumpărăm pâini, ca să mănânce oamenii aceștia? Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, căci El știa ce urmează să facă. Filip I-a răspuns: ‒ Pâinile pe care le putem cumpăra cu două sute de denari nu le sunt de ajuns nici măcar ca să primească fiecare câte puțin! Unul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: ‒ Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce sunt acestea la atât de mulți? Isus a zis: ‒ Puneți oamenii să se așeze! În locul acela era multă iarbă. Prin urmare, oamenii s-au așezat, ei fiind în număr de aproape cinci mii. Atunci Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, le-a împărțit celor ce se așezaseră. De asemenea, le-a dat și din pești cât au vrut. Când s-au săturat, le-a zis ucenicilor Săi: ‒ Adunați firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic. Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșnițe cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.
Ioan 6:1-13 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
După aceea, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei. O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. Isus S-a suit pe munte și ședea acolo cu ucenicii Săi. Paștele, praznicul iudeilor, erau aproape. Isus Și-a ridicat ochii și a văzut că o mare gloată vine spre El. Și a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?” Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că știa ce are de gând să facă. Filip i-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei n-ar ajunge ca fiecare să capete puțintel din ele.” Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: „Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești, dar ce sunt acestea la atâția?” Isus a zis: „Spuneți oamenilor să șadă jos.” În locul acela era multă iarbă. Oamenii au șezut jos, în număr de aproape cinci mii. Isus a luat pâinile, a mulțumit lui Dumnezeu, le-a împărțit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit celor ce ședeau jos; de asemenea, le-a dat și din pești cât au voit. După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toți.