Osea 11:1-9

Când Israel era copil, atunci l-am iubit, și am chemat pe fiul meu din Egipt. Precum ei i-au chemat, astfel au plecat de la ei; au sacrificat Baalilor și au ars tămâie chipurilor cioplite. Pe Efraim l-am învățat de asemenea să meargă, luându-i de brațe; dar nu au cunoscut că eu i-am vindecat. I-am tras cu funii omenești, cu legături de iubire; și le-am fost asemenea celor ce scot jugul de pe fălcile lor și le-am pus mâncare. El nu se va întoarce în țara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, pentru că au refuzat să se întoarcă. Și sabia va rămâne peste cetățile lui și va mistui ramurile lui și le va mânca, din cauza propriilor sfaturi. Și poporul meu înclină a da înapoi de la mine; deși ei i-au chemat la cel Preaînalt, nici măcar unul nu a voit să îl înalțe. Cum să renunț la tine, Efraime? Cum să te dau, Israele? Cum să te fac precum Adma? Cum să te pun ca Țeboimul? Inima mea s-a întors în mine, pocăințele mele s-au aprins împreună. Nu voi împlini înverșunarea mâniei mele, nu mă voi întoarce să nimicesc pe Efraim, pentru că eu sunt Dumnezeu, și nu om; Cel Sfânt în mijlocul tău; și nu voi intra în cetate.