Matei 26:55-75

În clipa aceea Isus le-a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin proroci.” Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit. Cei ce L-au prins pe Isus L-au dus la marele-preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui-preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârșitul. Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot Soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși. La urmă au venit doi și au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile.»” Marele-preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?” Isus tăcea. Și marele-preot a luat cuvântul și I-a zis: „Te jur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba, mai mult, vă spun că de acum încolo Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului.” Atunci marele-preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula Lui. Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea!” Atunci L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit, zicând: „Hristoase, prorocește-ne – cine Te-a lovit?” Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus, galileeanul.” Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici!” Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și le-a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret.” El s-a lepădat iarăși cu jurământ și a zis: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” Peste puțin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și i-au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol.” Atunci el a început să se blesteme și să se jure, zicând: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoșul. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a ieșit afară și a plâns cu amar.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Matei 26:55-75