Romani 5
5
Rezultatul îndreptățirii
1Așadar, îndreptățiți fiind prin credință, avem#5:1 ct Cele mai importante mss conțin conjunctivul ἔχωμεν, să avem, în loc de forma prezentului indicativ ἔχομεν, avem. Totuși, în baza dovezilor interne, comitetul editorial NA28 a decis în favoarea indicativului prezent. Eroarea, care este una de dictare (ο și ω având aceeași pronunție), a putut surveni chiar în autograf, susține Bruce Metzger, când Pavel îi dictează lui Tertius, asistentul său (B. Metzger, TCGNT, p. 511). pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos, 2prin Care avem și intrarea, [prin credință], în harul acesta în care ne aflăm; și ne lăudăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu. 3Dar nu numai atât, ci ne lăudăm și în necazuri, știind că necazul rodește răbdare; 4răbdarea caracter, iar caracterul nădejde. 5Nădejdea aceasta nu ne face de rușine#5:5 nt În sensul că nu dezamăgește., pentru că dragostea lui Dumnezeu#5:5 ne Contextul arată că genitivul „lui Dumnezeu” trebuie înțeles ca un genitiv obiectiv, în sensul că Dumnezeu este obiectul dragostei noastre. Este posibil, însă, ca apostolul Pavel să fi creionat aici un „genitiv inclusiv” care include atât genitivul obiectiv, cât și genitivul subiectiv. În acest caz, „dragostea lui Dumnezeu față de noi, care produce în noi dragoste față de Dumnezeu, a fost turnată în inimile noastre …” Este raportul de cauzalitate pe care îl găsim și la apostolul Ioan: „Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi” (1 In. 4:19). a fost turnată în inimile noastre, prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. 6Căci, pe când eram noi încă neputincioși, Cristos, la vremea potrivită, a murit pentru cei lipsiți de evlavie. 7Într-adevăr, cu greu ar muri cineva pentru un om drept, cu toate că pentru un om bun poate că ar îndrăzni cineva să moară. 8Dumnezeu Își dovedește dragostea față de noi, căci, pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi. 9Așadar, cu atât mai mult, fiind îndreptățiți acum prin sângele Lui#5:9 nt BDF 219.3 recomandă „cu prețul sângelui Lui”., vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu. 10Căci, dacă atunci când eram dușmani, am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult acum, când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui. 11Dar nu numai atât, ci ne și lăudăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos, prin Care am primit acum împăcarea.
Adam și Cristos
12De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, iar prin păcat a intrat moartea – și astfel moartea s-a răsfrânt asupra tuturor oamenilor, fiindcă#5:12 nt ne Sensul acestei combinații ( ἐφ᾽ ω- ) dintre prepoziția ἐπί și pronumele relativ ω- a fost interpretat diferit. Unii autori traduc cele două cuvinte prin „spre care”, cu referire la „moartea” din propoziția anterioară, în sensul că toți au păcătuit spre moarte: moartea s-a răsfrânt asupra tuturor oamenilor, moarte spre care toți au păcătuit. Alții consideră că această formulare introduce rezultatul răsfrângerii morții asupra tuturor oamenilor: moartea s-a răsfrânt asupra tuturor oamenilor, fapt pentru care toți au păcătuit. În sfârșit, interpretarea adoptată de majoritatea traducătorilor pune într-o perspectivă mai corectă relația cauzală dintre păcat și moarte: moartea s-a răsfrânt asupra tuturor oamenilor, fiindcă toți au păcătuit. Pentru o analiză a tuturor variantelor de traducere, vezi C. E. B. Cranfield, „On Some of the Problems in the Interpretation of Romans 5.12,” SJT 22, 1969, p. 324-341. toți au păcătuit… 13(Căci până la Lege păcatul era în lume, dar păcatul nu este imputat cuiva câtă vreme nu este Lege. 14Totuși, moartea a domnit de la Adam până la Moise chiar și peste cei ce nu păcătuiseră printr-o abatere asemănătoare cu cea a lui Adam, care este o prefigurare a Celui ce avea să vină. 15Însă darul fără plată nu este ca și abaterea, căci, dacă prin abaterea unuia singur cei mulți au murit, cu atât mai mult, harul lui Dumnezeu și darul care este în harul unui singur Om, Isus Cristos, au venit din belșug pentru cei mulți. 16Și darul nu este precum ceea ce a venit prin acel unul care a păcătuit. Căci judecata unei singure abateri a dus la condamnare, pe când darul fără plată venit în urma multor abateri a dus la îndreptățire. 17Într-adevăr, dacă prin abaterea unuia moartea a domnit prin acel unul, cu cât mai mult cei ce primesc belșugul de har și darul dreptății vor domni în viață prin Acel Unul, Isus Cristos!) 18… Prin urmare, după cum printr-o singură abatere a venit o condamnare pentru toți oamenii, tot așa, printr-un singur act de dreptate a venit pentru toți oamenii o îndreptățire care dă viață#5:18 nt Gr. δικαίωσιν ζωῆς, îndreptățirea vieții.. 19Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot astfel, prin ascultarea Unuia singur, cei mulți vor fi făcuți drepți. 20Legea a intervenit#5:20 nt Gr. παρεισῆλθεν (aor. ind., III, sg, de la παρεισέρχομαι), a intervenit, s-a strecurat. ca să se înmulțească abaterea; dar unde s-a înmulțit păcatul, a fost mai mult belșug de har, 21pentru ca, după cum păcatul a domnit prin moarte#5:21 nt Lit. în moarte., tot astfel să domnească și harul prin dreptate, spre viață veșnică, prin Isus Cristos, Domnul nostru.
Selectat acum:
Romani 5: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
