Matei 27
27
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:1; Lc. 23:1-2; In. 18:28-32)
1Când s-a făcut dimineață, toți mai-marii preoților și bătrânii
poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2După ce L-au legat, L-au dus și L-au predat lui Pilat#27:2 ct nc Cele mai multe mss conțin: Ponțiu Pilat. Lecțiunea scurtă este preferabilă, întrucât ar fi greu de explicat de ce copiștii de mai târziu au renunțat la porecla Ponțiu (sau, din Pont). Mai degrabă, varianta scurtă care apare în א B L 0281 33 pc co, a fost completată ulterior. Pontius Pilat a fost procuratorul roman al provinciei Iudeea între 26–36 d.Cr. Misiunea lui era de a colecta tributul către Imperiu, dar și de a asigura pacea în provincie., procuratorul.
Moartea lui Iuda
(Fa. 1:18-19)
3Când a văzut Iuda, vânzătorul, că Isus fusese condamnat, a regretat și a dus înapoi cei treizeci de arginți la mai-marii preoților și la bătrâni, 4zicând: „Am păcătuit vânzând sânge nevinovat!” Ei au răspuns: „Ce ne privește pe noi? Treaba ta!” 5Aruncând arginții în Templu, el a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat. 6Mai-marii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să-i punem în vistieria#27:6 nt Gr. κορβανᾶς, un cuvânt aproape identic cu κορβᾶν, dar pentru Dumnezeu. Vezi Mc. 7:11. În vistieria Templului se depozitau doar darurile bănești închinate lui Dumnezeu. Templului, întrucât sunt preț de sânge.” 7După ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei ogorul olarului, pentru înmormântarea străinilor. 8De aceea, ogorul acela este numit până astăzi „Ogorul sângelui”. 9Atunci s-a împlinit ce a fost spus prin profetul Ieremia#27:9 ct Unele mss conțin: Zaharia, o adaptare a copiștilor de mai târziu, având în vedere faptul că citatul este mai degrabă din Zaharia, decât din Ieremia. Alte mss, probabil din același motiv, omit complet numele profetului. Totuși, așa cum arată Bruce Metzger (TCGNT, notă la Mt. 27:9), nu există nici cea mai mică îndoială că textul original conținea numele Ieremia., când a zis: „Au luat treizeci de arginți, prețul Celui prețuit#27:9 nt Sau prețul Celui evaluat, nu „apreciat”., pe care l-au stabilit#27:9 nt Sau estimat. unii dintre fiii lui Israel, 10și i-au#27:10 ct Unele mss conțin: i-am dat; probabil o modificare ulterioară pentru a se armoniza cu „după cum mi-a poruncit Domnul”. dat pentru ogorul olarului, după cum mi-a poruncit Domnul.”#27:10 Zah. 11:12-13; Ier. 32:6-9.
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5; Lc. 23:3-5; In. 18:33-38)
11Isus a fost adus înaintea procuratorului și procuratorul L-a întrebat: „Ești tu «regele iudeilor»?” Isus i-a răspuns: „Tu o spui!”#27:11 nt Sau Așa este cum spui! 12Dar, în timp ce era acuzat de mai-marii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic. 13Atunci Pilat i-a zis#27:13 nt Lit. îi zice, un prezent al naratorului.: „Nu auzi câte mărturisesc împotriva ta?” 14El nu i-a răspuns nici măcar un cuvânt, lucru care l-a mirat mult pe procurator.
Condamnarea la moarte a lui Isus
(Mc. 15:6-15; Lc. 23:13-25; In. 18:39 – 19:16)
15La fiecare sărbătoare, procuratorul obișnuia să le elibereze mulțimilor un întemnițat, cel pe care îl doreau ei. 16Aveau pe atunci un întemnițat vestit, numit [Isus]#27:16 ct Cele mai importante mss nu conțin numele Isus alături de Baraba. Totuși, întrucât nu există o explicație pertinentă pentru adăugarea ulterioară a numelui Isus lângă Baraba, concluzia este că numele Isus Baraba trebuie să fi fost parte din textul original, text care, din respect pentru Isus Cristos, a fost amendat mai târziu prin omiterea numelui Isus. Această concluzie explică și de ce, în v. 17, Matei face o diferențiere clară între cei doi Isus: „Pe cine doriți să vi-l eliberez, pe [Isus] Baraba sau pe Isus care se numește Cristos?” Baraba. 17Așadar, după ce s-au adunat, Pilat i-a întrebat: „Pe cine doriți să vi-l eliberez, pe [Isus]#27:17 ct Unele mss omit: Isus. Așezarea cuvântului în paranteză dreaptă este un indiciu că autenticitatea lui este incertă. Baraba sau pe Isus care se numește Cristos?” 18Căci știa că din invidie Îl dăduseră în mâinile lui. 19În timp ce ședea pe scaunul de judecată#27:19 nc Scaunul de judecată (Gr. βῆμα) așezat pe o platformă ridicată, pe care se urca pe câteva trepte, era amplasat în agora și folosit frecvent de oficiali în perioada greco-romană., soția lui i-a trimis vorbă: „Să nu ai nimic de a face cu acest om drept, căci astăzi am suferit multe în vis, din cauza Lui.” 20Dar mai-marii preoților și bătrânii au înduplecat mulțimile ca să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21Guvernatorul i-a întrebat din nou: „Pe care dintre cei doi doriți să vi-l eliberez?” Și ei au răspuns: „Pe Baraba!” 22Pilat le-a zis: „Atunci ce să fac cu Isus care se numește Cristos?” Și toți au răspuns#27:22 nt Lit. răspund, un prezent istoric sau prezentul naratorului.: „Să fie răstignit!” 23El i-a întrebat: „Dar ce rău a făcut?” Ei, însă, strigau și mai tare: „Să fie răstignit!” 24Văzând Pilat că nimic nu ajută#27:24 nt Sau nu dă rezultate. ci că, mai degrabă, se face zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea mulțimii și a zis: „Sunt nevinovat de sângele acesta.#27:24 ct Unele mss conțin: sângele acestui om drept. Vă privește!” 25Și tot poporul a răspuns: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!” 26Atunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce L-a biciuit#27:26 nc Biciuirea era o pedeapsă suplimentară administrată, de regulă sclavilor, după pronunțarea condamnării la moarte (BDAG 1064, s.v. φραγελλόω). Biciul era făcut din fâșii de curea, la capătul cărora erau atașate bucăți de metal sau de os. Cu toate că textul îi atribuie lui Pilat biciuirea, nu trebuie să înțelegem că el însuși ar fi fost cel care, faptic, a dus la îndeplinire această pedeapsă. Fiind autoritatea care a decis administrarea acestei pedepse, Pilat este autorul moral al biciuirii și, ca atare, Matei i-o atribuie lui., L-a dat ca să fie răstignit.
Isus batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20; In. 19:2-3)
27Soldații procuratorului L-au luat pe Isus în pretoriu#27:27 nc Pretoriul era reședința guvernatorului roman, în cazul de față a lui Pontius Pilat., au adunat în jurul Lui întreaga cohortă#27:27 nc A zecea parte a unei legiuni romane, având un efectiv de 600 soldați. 28și, după ce L-au dezbrăcat, L-au îmbrăcat cu o mantie purpurie#27:28 nc Culoare specifică veșmintelor regești. Evident, gestul este unul ironic.. 29Au împletit o cunună de spini și I-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă I-au pus o trestie#27:29 nt Sau toiag. Vezi BDAG 502, s.v. κάλαμος 2.. Apoi, îngenunchind înaintea Lui, și-au bătut joc de El zicându-I: „Salutare, «rege al iudeilor»!” 30Îl scuipau și, luându-I trestia, Îl loveau peste cap. 31După ce și-au bătut joc de El, L-au dezbrăcat de mantie și L-au îmbrăcat cu haina Lui. Apoi L-au dus ca să-L răstignească.
Răstignirea lui Isus
(Mc. 15:21-32; Lc. 23:26-43; In. 19:17-27)
32În timp ce ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon, și l-au obligat să-I poarte crucea. 33Au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă «Locul craniului»#27:33 nt Termenul latin pentru craniu este calvaria, de unde avem cuvântul calvar.. 34I-au dat să bea vin#27:34 ct Unele mss conțin: vin acru sau oțet (gr. ὄξος), ca în v. 48. amestecat cu fiere#27:34 nt Substanță amară obținută din vezica biliară de origine animală, cu rol anestezic. Termenul grecesc mai poate face referire la un preparat din ierburi amare. dar, după ce a gustat, nu a vrut să bea. 35După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui, trăgând la sorți.#27:35 ct Unele mss adaugă: ca să se împlinească ceea ce a fost spus de profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți” (Ps. 22:18). 36Apoi s-au așezat și Îl păzeau acolo. 37Deasupra capului Său I-au pus în scris acuzația: „ACESTA ESTE ISUS, REGELE IUDEILOR!”#27:37 ne A se observa caracterul ironic al acestei inscripții. 38Împreună cu El erau răstigniți doi tâlhari, unul la dreapta, iar altul la stânga. 39Trecătorii Îi aduceau injurii și dădeau din cap, 40zicând: „Tu, cel care dărâmi Templul și în trei zile îl zidești la loc, salvează-te pe tine însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, [chiar]#27:40 ct Multe mss importante conțin și cuvântul acesta. Întrucât este greu de apreciat dacă acest cuvânt a făcut parte din textul original, comitetul NA28 a hotărât includerea lui în text, între paranteze drepte. coboară de pe cruce!” 41În același fel, mai-marii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii#27:41 ct Unele mss adaugă: și fariseii., Îl luau în derâdere și ziceau: 42„Pe alții i-a salvat#27:42 ne Sau i-a mântuit. Dacă afirmația cărturarilor și bătrânilor a fost una serioasă, sensul ei este: i-a scăpat din pericole, boli etc. Acești conducători nu puteau face afirmația că Isus „pe alții i-a mântuit” decât ironizându-L.! Pe sine nu se poate salva! Este#27:42 ct Unele mss conțin: Dacă este regele lui Israel, să se coboare… Așa cum apare în textul de mai sus, afirmația conducătorilor iudeilor este, evident, ironică. «Regele lui Israel»! Să se coboare acum de pe cruce și vom crede în el! 43S-a încrezut în Dumnezeu. Să-l scape acum dacă-l vrea, căci a zis: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»!” 44Până și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El, Îl insultau în același fel.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41; Lc. 23:44-49; In. 19:28-30)
45De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea#27:45 nc Adică, de la ora 12 (ora prânzului) până la ora 3 după-amiază., s-a făcut întuneric peste toată țara#27:45 nt Sau peste tot pământul.. 46Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic: „Elí, Elí, léma sabactáni?” care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”#27:46 Ps. 22:1. 47Când L-au auzit, unii dintre cei care stăteau acolo ziceau: „Omul acesta îl cheamă pe Ilie!” 48Îndată, unul dintre ei a alergat și a luat un burete și, după ce l-a îmbibat cu oțet, l-a pus într-o trestie și I-a dat să bea. 49Ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-l scape!”#27:49 ct Unele mss adaugă: Alții, luând o suliță, I-au străpuns coasta și a curs apă și sânge. Vezi In. 19:34. 50Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, Și-a dat duhul. 51Și iată că perdeaua#27:51 nt, ne Gr. καταπέτασμα, catapeteasmă, cu referire la draperia care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt (sau Sfânta Sfintelor) din Templul de la Ierusalim. Despicarea perdelei avea o dublă semnificație: 1) accesul liber al omului la Dumnezeu, fără mijlocirea altui om și 2) desființarea instituției jertfelor animale (cf. Ev. 9:1-14, 10:11-18). din Templu s-a despicat în două, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat. 52Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră#27:52 nt Eufemism pentru a muri. au înviat. 53Și, ieșind din morminte, după învierea Lui au intrat în Sfânta Cetate și s-au arătat multora. 54Centurionul și cei care împreună cu el Îl păzeau pe Isus, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55Acolo erau multe femei care priveau de la distanță și care Îl urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu-I. 56Printre ele erau Maria Magdalena, Maria mama lui Iacov și Iosif, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47; Lc. 23:50-56; In. 19:38-42)
57Când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care era și el un ucenic al lui Isus. 58Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să i se dea#27:58 ct Unele mss adaugă: trupul.. 59Luând trupul, Iosif l-a învelit într-o pânză curată de in, 60și l-a pus în mormântul său nou, pe care îl săpase în stâncă. Apoi, după ce a rostogolit o piatră mare la intrarea#27:60 nt Lit. ușa. mormântului, a plecat. 61Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și stăteau în fața mormântului.
Paza de la mormânt
62În ziua următoare, cea care este după Ziua Pregătirii, mai-marii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63și i-au zis: „Stăpâne, ne-am adus aminte că, pe când trăia, înșelătorul acela a spus: «După trei zile voi învia!» 64Poruncește, deci, ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui să-l fure și apoi să spună poporului «A înviat din morți!» Înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai gravă decât cea dintâi.” 65Pilat le-a zis: „Aveți gardă!#27:65 ne Nu se știe dacă această gardă era formată din soldați romani sau era o unitate a gărzii Templului. Oricum, termenul nu se referă la o persoană, ci la un grup de persoane înarmate. Mergeți și păziți-l cum știți.” 66Ei s-au dus de au asigurat paza mormântului și, împreună cu garda, au sigilat piatra.
Selectat acum:
Matei 27: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
