Ioan 1
1
Cuvântul S-a făcut Trup
1La început era Cuvântul#1:1 ne Un titlu pentru Isus, care subliniază rolul Său de a-L descoperi pe Tatăl. și Cuvântul era cu#1:1 nt Gr. πρός, o prepoziție care exprimă nu doar proximitate, ci și o relație personală intimă. Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. 2El era la început cu Dumnezeu. 3Toate au fost create#1:3 nt Lit. au luat ființă. Textul se referă, însă, la absolut tot ce există în univers, nu doar ceea ce are viață. Așadar, este recomandată înlocuirea verbului „a lua ființă” cu verbul „a crea”. Evident, această înlocuire cere trecerea de la diateza activă a verbului la diateza pasivă. prin El și nimic din ceea ce a fost creat n-a fost creat fără El. 4În El era viața, iar viața era lumina oamenilor. 5Lumina luminează în întuneric și întunericul n-a biruit-o. 6A venit#1:6 nt Gr. ἐγένετο, a venit în existență. un om trimis de Dumnezeu. Numele lui era Ioan#1:6 nc Cu referire la Ioan Botezătorul. Aici și în v. 15.. 7El a venit ca martor, ca să depună mărturie despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el#1:7 nt Sau prin ea (prin Lumină).. 8Nu era el Lumina, ci a venit ca să depună mărturie despre Lumină. 9Lumina cea adevărată, care luminează pe orice om, venea în lume.#1:9 nt În greacă avem o construcție perifrastică a unui participiu complementar, mai precis un imperfect perifrastic, format din imperfectul verbului a fi (ἦν) și participiul prezent al verbului a veni (ἐρχόμενον). Vezi același tip de construcție și în Lc. 11:14 (καὶ ἦν ἐκβάλλων), dar imperfectul perifrastic este specific stilului ioanin (1:28, 2:6; 3:23; 10:40; 11:1; 13:23, 18:18, 25). Alternativ, fraza mai poate fi tradusă după cum urmează: Era lumina cea adevărată care luminează pe orice om care vine în lume (care se naște); sau: Era adevărata Lumină care, venind în lume, luminează pe orice om. Întrucât subiectul verbului principal (era) nu este exprimat, el a fost suplinit în traduceri ori prin repetarea cuvântului „Lumină” (Lumina era adevărata Lumină care …), ori prin readucerea în discuție a termenului „Cuvântul” din v. 1 (Cuvântul este Adevărata Lumină care …). 10El era în lume și lumea a fost creată#1:10 nt Gr. ἐγένετο, a luat ființă. prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11A venit la ce era al Său#1:11 nt Gr. εἰς τὰ ἴδια, la ale Sale (neutru), cu referire la lucruri, posesiuni, domenii etc., dar ai Săi#1:11 nt Gr. oἱ ἴδιοι, ai Săi (masc.), cu referire la poporul Său. nu L-au primit. 12Dar tuturor celor ce L-au primit, adică acelora care cred în Numele Lui, le-a dat dreptul#1:12 nt Gr. ἐξουσίαν, autoritatea. de a deveni copii ai lui Dumnezeu, 13care n-au fost născuți din sânge#1:13 nt ne Gr. αἱμάτων (pl.). Este singurul loc în NT unde cuvântul „sânge” apare la plural. Este posibil ca acest plural să facă aluzie la contribuția „genetică” a ambilor părinți, caz în care ar putea fi tradus cu părinți sau pe cale naturală (human descent – BDAG 26, s.v. αι-μα 1a)., nici din voința trupului#1:13 ne Cu referire la impulsul sexual., nici din voința vreunui bărbat#1:13 ne Primele trei elemente – sângele, voința trupului și voința bărbatului – sunt identificate diferit de exegeții biblici. Există, însă, un consens asupra faptului că toate cele trei elemente au de a face cu procrearea naturală. Evanghelistul Ioan neagă faptul că devenirea noastră spirituală cu statutul de copii ai lui Dumnezeu poate fi realizată pe cale naturală, adică prin venirea pe lume., ci din Dumnezeu.
14Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit#1:14 nt Gr. ἐσκήνωσεν, și-a întins cort. Verbul folosit este extrem de semnificativ, din două perspective: 1) Ne aduce aminte de prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său prin slava care umplea Cortul întâlnirii (Ex. 25:8; 40:34-35); și 2) Ne aduce aminte caracterul temporar al locuirii Cuvântului întrupat printre noi. Cortul exprimă ideea de vremelnicie. printre noi. Noi am privit slava Lui ca slava Singurului Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. 15Ioan a depus mărturie despre El și a strigat: „Acesta este Cel despre care vă ziceam: «Cel ce vine după mine este, de fapt, înaintea mea#1:15 nt A se observa jocul de cuvinte: înaintea mea (sau în fața mea), ca opus al lui după mine., căci era#1:15 nt În sensul de a exista. înainte de mine!»” 16Din plinătatea Lui noi toți am primit, chiar har peste#1:16 Sau har după har (Gr. χάριν ἀντὶ χάριτος). Prepoziția ἀντί, în schimbul, în locul, sugerează aici mai degrabă o succesiune decât o înlocuire (BDAG 88, s.v. 2). Elementele care se succed au între ele un raport de echivalență. har, 17căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin Isus Cristos. 18Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul Născut, El Însuși Dumnezeu#1:18 nt ct Lit. Singurul născut Dumnezeu, cu referire la Fiul. Unele mss mai târzii conțin: Singurul Fiu., Cel care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
(Mt. 3:1-12; Mc. 1:2-8; Lc. 3:15-17)
19Aceasta este mărturia lui Ioan, când iudeii#1:19 ne Practic, conducătorii iudeilor. Ioan folosește adesea termenul Iουδαῖοι cu referire la liderii iudeilor (1:19; 2:18, 20; 5:10, 15, 16, 18 et al.). din Ierusalim au trimis [la el]#1:19 ct Unele mss nu conțin aceste cuvinte. preoți și leviți, ca să-l întrebe: „Tu cine ești?” 20El a mărturisit și nu a negat. A mărturisit: „Nu sunt eu Cristosul.” 21Și ei l-au întrebat: „Atunci cine#1:21 nt Lit. ce (neut.): Atunci ce? Având în vedere întrebările care urmează, pron. neut. (τί) poate fi înlocuit cu pronumele masculin (τίς): Atunci cine ești? ești? Ești Ilie?” El a răspuns: „Nu sunt.” „Ești Profetul?#1:21 ne Posibil, „Profetul” din Dt. 18:15, numit de Moise „un profet ca mine”.” El a răspuns: „Nu.” 22Atunci i-au zis: „Cine ești? Ca să dăm un răspuns celor care ne-au trimis. Ce spui tu despre tine însuți?” 23El a început să spună: „Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: «Îndreptați calea Domnului!»”, după cum a spus profetul Isaia#1:23 Is. 40:3..
24Cei care au fost trimiși erau dintre farisei. 25Ei l-au întrebat: „Atunci de ce botezi dacă nu ești nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul?” 26Ioan le-a răspuns: „Eu botez cu#1:26 nt Sau în, aici și în v. 31, 33. apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoașteți, 27Cel care vine după mine,#1:27 ct Unele mss adaugă: care este înainte de mine. Căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua sandalei.” 28Acestea s-au petrecut în Betania#1:28 ct Unele mss conțin: Betabara., dincolo de Iordan#1:28 nc Această precizare arată că textul menționează aici o altă localitate decât Betania lui Lazăr, Maria și Marta., unde boteza Ioan.
Mielul lui Dumnezeu
29În ziua următoare, Ioan L-a văzut#1:29 nt Lit. Îl vede, un prezent istoric sau prezentul naratorului. pe Isus venind spre el și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii! 30El este Cel despre care ziceam: «După mine vine un Om#1:30 nt Lit. un bărbat. care este înaintea mea#1:30 nt A se observa jocul de cuvinte: înaintea mea (sau în fața mea), ca opus al lui după mine., căci era#1:30 nt În sensul de a exista. înainte de mine! 31Nici eu nu-L cunoșteam, dar tocmai pentru aceasta am venit eu să botez cu apă, ca El să-i fie făcut cunoscut lui Israel.»” 32Și Ioan a depus mărturie spunând: „L-am văzut pe Duhul coborând din cer ca un porumbel și rămânând peste El. 33Eu nu-L cunoșteam, dar Cel care m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: «Cel peste care vei vedea Duhul că Se coboară și rămâne peste El, Acela este Cel care botează cu Duhul Sfânt!» 34Și eu am văzut și am depus mărturie că El este Fiul lui Dumnezeu.#1:34 ct Unele mss conțin: Alesul lui Dumnezeu. Altele: Fiul ales al lui Dumnezeu, iar altele: Singurul Fiu născut.”
Cei dintâi ucenici
35În ziua următoare, Ioan stătea din nou împreună cu doi dintre ucenicii săi. 36Văzându-L pe Isus trecând, el a zis#1:36 nt Lit. zice, un prezent istoric sau prezentul naratorului.: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” 37Cei doi ucenici ai săi l-au auzit vorbind astfel și L-au urmat pe Isus. 38Când S-a întors Isus și i-a văzut urmându-L, i-a întrebat: „Ce căutați?” Ei au răspuns: „Rabbi” – care, tradus, înseamnă „Învățătorule” – „unde locuiești?” 39El le-a zis: „Veniți și veți vedea!” Așadar, au mers și au văzut unde locuiește. Și, în acea zi, au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea#1:39 nc Ora 16:00 (4:00 PM), în cazul în care Ioan folosește același sistem de calcul al timpului ca evangheliștii sinoptici. Sistemul roman de calcul al timpului, după care ziua începea la miezul nopții, a fost utilizat numai de către autoritățile romane.. 40Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan despre Isus și care L-au urmat era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41Acesta l-a găsit mai întâi#1:41 ct nt Gr. πρῶτον, mai întâi (adv.). Majoritatea mss, însă, conțin lecțiunea: πρῶτος, cel dintâi (adj.), caz în care Andrei ar fi prezentat ca fiind cel dintâi ucenic care ar fi adus pe un altul la Isus. Cu toate că varianta πρῶτον este minoritară, ea apare în mss timpurii și foarte importante. Conform acestei lecțiuni, primul lucru pe care îl face după întâlnirea cu Isus este să îl caute pe fratele său Simon și să-l ducă la Isus. pe fratele său Simon și i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia!” – care, tradus, înseamnă „Cristos”. 42Și l-a dus la Isus. Privindu-l, Isus i-a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Ioan#1:42 ct Majoritatea mss conțin: Iona, lecțiune probabil asimilată pentru a armoniza textul cu Mt. 16:17. Cu toate acestea, lecțiunea Ioan este mult mai bine atestată de cele mai timpurii și importante mss.; te vei numi Chifa” – care, tradus, înseamnă Petru#1:42 nt Atât Chifa (transliterarea aram. Chefa), cât și Petru (gr.), înseamnă piatră..
Chemarea lui Filip și a lui Natanael
43A doua zi, El a vrut să se ducă în Galileea și l-a găsit pe Filip. Isus i-a zis: „Urmează-Mă!” 44Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45Filip l-a găsit pe Natanael#1:45 ne În opinia multor cercetători, Natanael este Bartolomeu (aram., fiul lui Tolmai) din evangheliile sinoptice și Faptele Apostolilor. Vezi nota la Mt. 10:3. și i-a zis: „Noi L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise în Lege și profeții: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.” 46Și Natanael i-a răspuns: „Poate ieși#1:46 nt Lit. poate fi. ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: „Vino și vezi!” 47Isus l-a văzut pe Natanael venind spre El și a zis despre el: „Iată un adevărat israelit în care nu este viclenie!” 48Natanael L-a întrebat: „De unde mă cunoști?” Isus i-a răspuns: „Te-am văzut pe când erai sub smochin, înainte ca Filip să te cheme.” 49Natanael I-a zis: „Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Regele lui Israel!” 50Isus i-a răspuns: „Crezi pentru că ți-am zis că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!” 51Apoi le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând deasupra Fiului Omului!”
Selectat acum:
Ioan 1: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
