În clipa aceea, Isus a zis gloatei: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele eram [cu voi] în Templu învățându-i pe oameni, și n-ați pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci, toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Cei ce L-au prins pe Isus L-au dus la marele-preot Caiafa, unde se adunaseră cărturarii și bătrânii. Petru L-a urmat de departe până înăuntru, în curtea marelui-preot; intrând, s-a așezat împreună cu servitorii, ca să vadă sfârșitul. Preoții de seamă, [bătrânii] și tot Sinedriul căutau o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar n-au găsit niciuna, chiar dacă veniseră mulți martori mincinoși. În cele din urmă, au venit doi care au spus: „El a zis: «Pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și în trei zile să îl zidesc la loc.»” Atunci marele-preot s-a ridicat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva Ta?” Dar Isus tăcea. Și marele-preot I-a zis: „Te conjur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Isus i-a răspuns: „Tu însuți ai zis-o! Dar Eu vă mai spun că, de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului .” Atunci, marele-preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum ați auzit blasfemia! Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vrednic de moarte!” Atunci, L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit, zicând: „Profețește cine te-a lovit, hristosule!”
Petru însă stătea afară, în curte. O servitoare s-a apropiat de el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus, galileeanul!” Dar el a tăgăduit înaintea tuturor, zicând: „Nu știu ce spui!” Când a ieșit în pridvor, l-a văzut alta și le-a zis celor de acolo: „Acesta era cu Isus din Nazaret!” El a tăgăduit din nou, cu jurământ: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” La puțin timp, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și i-au zis lui Petru: „Cu adevărat și tu ești unul dintre ei, căci și vorba te dă de gol.” Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” Și îndată a cântat cocoșul. Iar Petru și-a adus aminte ce îi spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” A ieșit afară și a plâns cu amar.