Moise a răspuns poporului: „Nu vă temeți, stați pe loc, și veți vedea izbăvirea pe care v‑o va da astăzi DOMNUL, căci pe egiptenii pe care‑i vedeți azi nu‑i veți mai vedea niciodată! DOMNUL va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți!”
DOMNUL i‑a zis lui Moise: „De ce strigi spre Mine? Spune‑le fiilor lui Israel să pornească! Tu ridică‑ți toiagul, întinde‑ți mâna spre mare și despic‑o, iar fiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat! Cât despre Mine, iată că voi îndârji inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Iar Eu voi fi slăvit din pricina lui Faraon, a întregii lui oștiri, a carelor și a călăreților lui. Și egiptenii vor ști că Eu sunt DOMNUL când voi fi slăvit din pricina lui Faraon, a carelor și a călăreților lui.” Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, Și‑a schimbat locul și a mers în urma lor, și stâlpul de nor, care mergea înaintea lor, și‑a schimbat locul și a stat în urma lor. El a venit între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel. Era nor și întuneric pe o parte, iar pe cealaltă norul lumina noaptea. Și toată noaptea nu s‑au apropiat unii de alții.
Moise și‑a întins mâna spre mare. Și DOMNUL a pus marea în mișcare printr‑un vânt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea. El a prefăcut marea în uscat, iar apele s‑au despărțit în două. Fiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, și apele erau zid la dreapta și la stânga lor. Egiptenii i‑au urmărit, și toți caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării. În straja dimineții, DOMNUL, din stâlpul de foc și de nor, a privit în jos spre tabăra egiptenilor și a stârnit învălmășeală în tabăra lor. Le‑a împotmolit roțile carelor și le‑a îngreunat mersul. Atunci, egiptenii au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel, căci DOMNUL luptă pentru el împotriva egiptenilor!”
DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Întinde‑ți mâna asupra mării, și apele au să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor și peste călăreții lor!” Moise și‑a întins mâna asupra mării și, pe când se crăpa de ziuă, marea s‑a întors iarăși la locul ei. La apropierea ei, egiptenii au fugit, dar DOMNUL i‑a prăvălit în mijlocul mării. Apele s‑au întors peste egipteni și au acoperit carele, călăreții și toată oștirea lui Faraon, pe toți cei care intraseră în mare după fiii lui Israel; nici măcar unul n‑a rămas. Dar fiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele erau făcute zid la dreapta și la stânga lor.
În ziua aceea, DOMNUL l‑a izbăvit pe Israel din mâna egiptenilor, și Israel i‑a văzut pe egipteni morți pe țărmul mării. Israel a văzut mâna puternică pe care o îndreptase DOMNUL împotriva egiptenilor. Iar poporul s‑a temut de DOMNUL și a crezut în DOMNUL și în robul Său Moise.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
