1 Corinteni 15
15
Importanţa învierii lui Hristos
1Vă aduc aminte, fraţilor, evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care aţi şi primit-o, în care, de altfel, staţi cu tărie, 2prin care sunteţi mântuiţi, dacă o păstraţi aşa cum v-am vestit-o. Altfel, aţi crezut în zadar. 3Căci v-am dat în primul rând ceea ce am primit şi eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după cum au scris Scripturile, 4şi că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după cum au scris Scripturile; 5şi că i s-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; 6apoi s-a arătat în acelaşi timp la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au adormit. 7Apoi i s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor; 8În urma tuturor, ca unui prunc născut la timp nepotrivit, mi s-a arătat şi mie. 9Fiindcă eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli şi nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu. 10Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt şi harul Lui care este în mine nu a fost degeaba, căci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine. 11Deci, fie eu, fie ei, noi aşa propovăduim şi voi aşa aţi crezut.
Învăţătură despre învierea morţilor
12Dacă Hristos este vestit că a înviat din morţi, cum de spun unii dintre voi că nu există înviere din morţi? 13Dacă nu există înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat! 14Dacă Hristos nu a înviat, degeaba#Lit.: „deşartă”, „goală”. este şi propovăduirea noastră, degeaba este şi credinţa voastră. 15Mai mult, suntem dovediţi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, căci împotriva lui Dumnezeu am mărturisit că L-a înviat pe Hristos, pe care Dumnezeu, dacă morţii nu învie, nu L-a înviat. 16Căci dacă morţii nu învie, nici Hristos nu a înviat. 17Iar dacă Hristos n-a înviat, deşartă este credinţa voastră şi sunteţi încă în păcatele voastre; 18iar cei care au adormit în Hristos, au pierit. 19Dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii.
20Dar Hristos a înviat acum, fiind primul rod al învierii dintre cei adormiţi. 21Şi pentru că printr-un om a venit moartea, tot printr-un om a venit şi învierea morţilor. 22Căci precum în Adam toţi mor, la fel şi în Hristos toţi vor învia, 23însă fiecare la rândul lui: Hristos rodul cel dintâi, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui. 24Apoi va veni sfârşitul, când Domnul îi va da lui Dumnezeu Tatăl Împărăţia, când se va desfiinţa orice domnie, orice stăpânire şi orice putere. 25Fiindcă trebuie ca El să domnească până ce îi va pune pe toţi vrăjmaşii Săi sub picioarele Sale. 26Şi va fi nimicit şi ultimul vrăjmaş, moartea. 27Căci toate le-a supus sub picioarele Lui. Iar când zice că toate I-au fost supuse, este limpede că toate, afară însă de Cel care I-a supus Lui toate. 28Iar când toate Îi vor fi supuse, atunci Fiul Însuşi se va supune Celui ce I-a supus Lui totul, ca Dumnezeu să fie totul în toate.
29Deci ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu învie nicicum, atunci de ce se mai botează pentru ei? 30Iar noi, noi de ce mai înfruntăm primejdii în fiecare clipă? 31În fiecare zi stau în faţa morţii! Da, într-adevăr, fraţilor, jur pe cinstea pe care o primesc pentru voi în Hristos Iisus, Domnul nostru. 32Dacă omeneşte vorbind#Lit.: „potrivit oamenilor”., m-am luptat cu fiarele din Efes, ce folos aş avea dacă morţii nu ar învia?
Să mâncăm şi să bem
că mâine vom muri.
33Nu vă amăgiţi!
Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.
34Treziţi-vă cum se cuvine şi nu mai păcătuiţi, fiindcă unii dintre voi nu au cunoaştere de Dumnezeu – spre ruşinea voastră o spun!
Trupul înviat
35Dar poate cineva se întreabă: „Cum învie morţii? Cu ce trup vor veni?” 36Om nesăbuit! Ceea ce semeni nu prinde viaţă decât dacă moare mai întâi. 37Ceea ce semeni tu nu este trupul care va fi apoi, ci doar un grăunte, fie de grâu fie de altceva. 38Dar Dumnezeu îi dă acelui grăunte un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe câte un trup. 39Nu toate trupurile sunt la fel, ci unul este trupul omului, altul al animalului, altul al păsării, altul al peştelui. 40Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar una este slava celor cereşti, alta a celor pământeşti. 41Una este slava soarelui, alta este slava lunii, alta a stelelor. Fiindcă fiecare stea se deosebeşte de cealaltă.
42Tot aşa este şi învierea morţilor: se seamănă în stricăciune, dar este înviat în neputrezire. 43Se seamănă în necinste, dar învie în slavă; se seamănă în slăbiciune, dar învie în putere; 44se seamănă un trup firesc, dar învie un trup duhovnicesc. Dacă există un trup firesc, există şi unul duhovnicesc, 45precum stă scris: omul cel dintâi, Adam, a fost făcut cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă, cu Duh dătător de viaţă. 46Deci nu a fost întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc. Iar cel duhovnicesc vine pe urmă. 47Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer. 48Precum este cel pământesc, la fel sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. 49Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul celui ceresc.
50Eu zic aceasta, fraţilor: trupul şi sângele nu pot moşteni Împărăţia lui Dumnezeu, nici putrezirea nu moşteneşte neputrezirea. 51Iată, vă spun o taină: nu toţi vom muri, dar toţi vom fi preschimbaţi 52deodată, cât ai clipi din ochi, la trâmbiţa de apoi; căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nesupuşi putrezirii, iar noi vom fi preschimbaţi, 53pentru că trebuie ca acest trup supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire şi acest trup muritor să se îmbrace în nemurire. 54Iar când acest trup supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire şi acest trup muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care stă scris:
Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
55 Unde-ţi este, moarte, biruinţa?
Unde-ţi este, moarte, ghimpele?
56Iar ghimpele morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea. 57Să aducem mulţumire lui Dumnezeu, cel ce ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos. 58De aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrarea Domnului, ştiind că truda voastră nu este degeaba în Domnul.
Selectat acum:
1 Corinteni 15: BINT09
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.