1 Corinteni 14
14
Darul profeţiei
1Căutaţi dragostea! Râvniţi după cele duhovniceşti, şi mai ales după darul profeţiei. 2Pentru că acela care vorbeşte într-o limbă neînţeleasă, nu le vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu. Şi nimeni nu-l înţelege, fiindcă spune taine, prin Duhul. 3Dar cel care profeţeşte le spune oamenilor cuvinte de zidire, de încurajare şi de mângâiere. 4Cel care vorbeşte într-o limbă neînţeleasă, se zideşte numai pe sine, dar cel care profeţeşte zideşte întreaga Biserică. 5Eu vreau ca voi toţi să vorbiţi în limbi, dar mai ales să profeţiţi. Fiindcă cel ce profeţeşte este mai mare decât cel ce vorbeşte în limbi, doar dacă acesta nu este şi tălmăcitor, ca Biserica să primească cuvinte care o zidesc.
6Acum fraţilor, dacă eu aş veni la voi vorbind în limbi, ce folos aţi avea de la mine dacă nu v-aş spune fie vreo descoperire sau vreo taină, fie vreun cuvânt profetic sau un cuvânt de învăţătură? 7Dacă lucrurile neînsufleţite care scot sunete – fie fluier, fie chitară – nu ar scoate sunete diferite, cum s-ar putea cunoaşte care este sunetul fluierului şi care este al chitarei? 8Iar dacă trâmbiţa scoate un sunet neclar, cine se va pregăti de război? 9Tot aşa şi voi, când vorbiţi o limbă, dacă nu scoateţi sunete uşor de înţeles, cum se va înţelege ce aţi spus? Şi veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt. 10Sunt multe feluri de limbi în lume, dar nici una nu este lipsită de înţeles. 11Deci dacă nu ştiu înţelesul cuvintelor, voi fi un străin pentru cel care vorbeşte, iar cel care vorbeşte va fi un străin pentru mine. 12Aşa şi voi, pentru că râvniţi lucrurile duhovniceşti, căutaţi să le dobândiţi spre zidirea Bisericii, ca să creşteţi în ele. 13De aceea, cel ce vorbeşte într-o limbă, să se roage ca să aibă şi darul tălmăcirii. 14Fiindcă dacă eu mă rog într-o limbă, duhul meu se roagă, dar mintea este neroditoare. 15Aşadar ce trebuie să fac? Trebuie să mă rog cu duhul, dar trebuie să mă rog şi cu mintea; trebuie să cânt cu duhul, dar trebuie să cânt şi cu mintea. 16Dacă tu binecuvântezi cu duhul, cum va răspunde omul de rând „Amin” la rugăciunea ta de mulţumire? Pentru că el nu înţelege ce spui tu. 17Într-adevăr, tu aduci mulţumire bine, dar celălalt nu este zidit. 18Îi mulţumesc lui Dumnezeu că vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi. 19Dar în Biserică vreau să spun cinci cuvinte pe înţeles, cu mintea mea, ca să îi învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă.
Buna rânduială în adunare
20Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci fiţi copii când vine vorba de răutate. La minte însă, fiţi desăvârşiţi. 21În Lege stă scris:
În alte limbi
şi prin buzele altora
voi vorbi acestui popor
şi nici aşa nu Mă vor asculta!
zice Domnul. 22Astfel, vorbirea în limbi este un semn nu pentru cei ce cred, ci pentru cei necredincioşi, iar profeţia nu este pentru cei necredincioşi, ci pentru cei ce cred. 23Deci, dacă s-ar aduna Biserica întreagă în acelaşi loc şi toţi ar vorbi în limbi neînţelese şi ar intra oameni simpli sau necredincioşi, nu vor zice oare că sunteţi nebuni? 24Iar dacă toţi ar profeţi şi ar intra un om necredincios sau un om simplu, el va fi dat pe faţă de toţi, va fi judecat de toţi. 25Ascunzişurile inimii lui vor fi arătate şi astfel, căzând cu faţa la pământ, el se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi: Cu adevărat Dumnezeu este în voi!
26Ce trebuie să facem, fraţilor? Când vă adunaţi, fie că cineva vine cu un psalm, cu un cuvânt de învăţătură, cu o descoperire, cu darul limbilor sau cu darul tălmăcirii, toate acestea să fie spre zidire! 27Dacă sunt oameni care vorbesc în limbi, să fie câte doi sau cel mult trei. Să vorbească pe rând şi unul să tălmăcească! 28Iar dacă nu are cine să tălmăcească, aceia să tacă în Biserică. Să-şi vorbească numai lor înşişi şi lui Dumnezeu. 29Profeţii să vorbească numai doi sau trei, iar ceilalţi să judece. 30Iar dacă i se va descoperi ceva unuia dintre cei care stau aşezaţi, cel care vorbea înainte să tacă. 31Puteţi să profeţiţi toţi, dar pe rând, câte unul, ca toţi să înveţe şi toţi să fie încurajaţi. 32Pentru că duhurile profeţilor se supun profeţilor, 33fiindcă Dumnezeu nu este Dumnezeul dezordinii, ci al păcii. 34Femeile să tacă în Biserici! Căci, după cum zice şi Legea, nu le este îngăduit să vorbească. 35Dacă vor să înveţe ceva, să-şi întrebe soţii acasă, fiindcă este ruşinos ca femeile să vorbească în Biserică. 36Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu? Sau doar la voi a ajuns?
37Dacă cineva crede că este profet sau om duhovnicesc, să priceapă atunci că lucrurile pe care vi le scriu sunt porunca Domnului. 38Iar dacă cineva nu vrea să ştie de ele, atunci să nu ştie! 39Deci, fraţii mei, râvniţi să profeţiţi şi nu puneţi piedică vorbirii în limbi. 40Dar toate să se întâmple cuviincios şi după rânduială.
Selectat acum:
1 Corinteni 14: BINT09
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.