Dacă Hristos nu a înviat, degeaba este şi propovăduirea noastră, degeaba este şi credinţa voastră. Mai mult, suntem dovediţi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, căci împotriva lui Dumnezeu am mărturisit că L-a înviat pe Hristos, pe care Dumnezeu, dacă morţii nu învie, nu L-a înviat. Căci dacă morţii nu învie, nici Hristos nu a înviat. Iar dacă Hristos n-a înviat, deşartă este credinţa voastră şi sunteţi încă în păcatele voastre; iar cei care au adormit în Hristos, au pierit. Dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii.
Dar Hristos a înviat acum, fiind primul rod al învierii dintre cei adormiţi. Şi pentru că printr-un om a venit moartea, tot printr-un om a venit şi învierea morţilor. Căci precum în Adam toţi mor, la fel şi în Hristos toţi vor învia, însă fiecare la rândul lui: Hristos rodul cel dintâi, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui. Apoi va veni sfârşitul, când Domnul îi va da lui Dumnezeu Tatăl Împărăţia, când se va desfiinţa orice domnie, orice stăpânire şi orice putere. Fiindcă trebuie ca El să domnească până ce îi va pune pe toţi vrăjmaşii Săi sub picioarele Sale. Şi va fi nimicit şi ultimul vrăjmaş, moartea. Căci toate le-a supus sub picioarele Lui. Iar când zice că toate I-au fost supuse , este limpede că toate, afară însă de Cel care I-a supus Lui toate. Iar când toate Îi vor fi supuse, atunci Fiul Însuşi se va supune Celui ce I-a supus Lui totul, ca Dumnezeu să fie totul în toate.
Deci ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu învie nicicum, atunci de ce se mai botează pentru ei? Iar noi, noi de ce mai înfruntăm primejdii în fiecare clipă? În fiecare zi stau în faţa morţii! Da, într-adevăr, fraţilor, jur pe cinstea pe care o primesc pentru voi în Hristos Iisus, Domnul nostru. Dacă omeneşte vorbind, m-am luptat cu fiarele din Efes, ce folos aş avea dacă morţii nu ar învia?
Să mâncăm şi să bem
că mâine vom muri.
Nu vă amăgiţi!
Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.
Treziţi-vă cum se cuvine şi nu mai păcătuiţi, fiindcă unii dintre voi nu au cunoaştere de Dumnezeu – spre ruşinea voastră o spun!
Dar poate cineva se întreabă: „Cum învie morţii? Cu ce trup vor veni?” Om nesăbuit! Ceea ce semeni nu prinde viaţă decât dacă moare mai întâi. Ceea ce semeni tu nu este trupul care va fi apoi, ci doar un grăunte, fie de grâu fie de altceva. Dar Dumnezeu îi dă acelui grăunte un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe câte un trup. Nu toate trupurile sunt la fel, ci unul este trupul omului, altul al animalului, altul al păsării, altul al peştelui. Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar una este slava celor cereşti, alta a celor pământeşti. Una este slava soarelui, alta este slava lunii, alta a stelelor. Fiindcă fiecare stea se deosebeşte de cealaltă.
Tot aşa este şi învierea morţilor: se seamănă în stricăciune, dar este înviat în neputrezire. Se seamănă în necinste, dar învie în slavă; se seamănă în slăbiciune, dar învie în putere; se seamănă un trup firesc, dar învie un trup duhovnicesc. Dacă există un trup firesc, există şi unul duhovnicesc
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
