Cântarea cântărilor 2:1-13

Eu sunt un trandafir din Șarón, un crin din văi, ca un crin între spini, așa este prietena mea între fete. Ca un măr printre copacii pădurii, așa este iubitul meu între băieți. El mă face să intru în casa vinului și steagul lui deasupra mea este iubirea. Întăriți-mă cu turte de stafide, așterneți-mi patul printre meri, căci eu sunt bolnavă de iubire! Stânga lui este sub capul meu și dreapta lui mă îmbrățișează. Vă conjur, fiice ale Ierusalímului, pe gazelele și pe cerboaicele câmpului: n-o deșteptați, nu treziți iubirea până când îi place ei. Glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munți și sărind pe coline! Iubitul meu se aseamănă cu o gazelă sau cu puiul de cerb. Iată, el stă în spatele zidului, se uită pe fereastră și privește printre zăbrele! Iubitul meu ia cuvântul și-mi zice: „Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino! Căci, iată, iarna a trecut, ploaia a încetat, s-a dus. Flori se văd pe pământ, timpul cântării s-a apropiat și glasul turturelei se aude în ținuturile noastre. Smochinul și-a îndulcit primele roade, iar vița-de-vie în floare răspândește miros. Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino!

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Cântarea cântărilor 2:1-13