Fiule, dacă garantezi pentru aproapele tău și bați palma ta cu un străin,
dacă ești prins în capcană de cuvintele gurii tale, dacă ești legat de cuvintele gurii tale, fă aceasta imediat, fiule, și te vei salva, ținând cont că ai ajuns la mâna aproapelui tău:mergi, umilește-te și insistă la aproapele tău! Nu da somn ochilor tăi și nici ațipire, pleoapelor tale! Scapă ca o căprioară din mâna [lui], ca o pasăre, din mâna vânătorului!
Du-te la furnică, leneșule;
privește căile sale și fii înțelept!
Ea nu are nici căpetenie,
nici supraveghetor și nici conducător.
Dar ea pregătește vara hrana,
adună la seceriș mâncarea ei.
Până când, leneșule, vei sta culcat?
Când te vei scula din somnul tău?
Puțin somn, puțină ațipire,
puțină încrucișare a mâinilor
pentru odihnă.
Sărăcirea ta vine ca un vagabond,
lipsa ta, ca un om înarmat.
Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu perversitatea în gură,
clipește din ochii săi, dă din picioare sale și face semne cu degetele lui.
Lucruri perfide sunt în inima lui,
plănuiește răul tot timpul,
stârnește discordii.
De aceea, dintr-odată va veni
nenorocirea lui,
într-o clipă va fi zdrobit
și nu va mai fi vindecare.
Aceste șase [lucruri] le urăște Domnul
și șapte sunt abominábile pentru sufletul lui:
ochii semeți, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
inima care plănuiește gânduri nelegiuite, picioarele care se grăbesc să alerge spre rău,
martorul mincinos care suflă falsitate, cel care stârnește certuri între frați.
Fiule, păzește porunca tatălui tău
și nu abandona legea mamei tale!
Ține-le strâns la inima ta mereu
și leagă-le în jurul gâtului tău!
Când vei umbla, ele te vor mângâia, când te vei culca, ele vor veghea asupra ta,
iar când te vei trezi, ele îți vor vorbi.
Căci porunca este ca o candelă,
legea, ca o lumină
și reproșul disciplinei este calea vieții.