YouVersion
Pictograma căutare

Proverbe 24

24
Cei răi nu sunt de invidiat
1Nu fi gelos#24,1 Gelozia se naște din faptul că cei răi prosperă, în timp ce s-ar aștepta, după concepția retribuției pământești, pedepsirea lor imediată (cf. Ps 37,1-4; 73,3). pe oamenii răi
și nu dori să fii cu ei!#24,1 Este ultima parte a celei de-a treia colecții din Cartea Proverbelor (v. 1-22). Revin maxime cu tematici diferite, formate, în cele mai multe cazuri, din două versuri, primul enunțând o maximă, iar al doilea justificând maxima însăși în lumina moralei iahviste. O parte dintre proverbe invită la evitarea unor rele, altele îndeamnă la practicarea unor principii ale înțelepciunii.
2Căci inima lor reflectează la jaf
și buzele lor vorbesc despre dezastru.
3Prin înțelepciune#24,3 Nu este vorba de o virtute morală, ci de abilitatea practică ce știe unde și cum să pună temelia, așa încât casa să fie rezistentă (cf. Prov 14,1; Mt 7,24-27). se construiește casa
și prin înțelegere se întărește.
4Prin cunoaștere se umplu cămările
cu bogăție prețioasă și plăcută.
5Bărbatul înțelept este în putere
și omul cunoașterii se întărește în forță.
6Căci prin abilitate îți faci războiul
și salvarea vine din mulțimea sfetnicilor.
7Înțelepciunea este prea înaltă#24,7 Lit.: „rāʾmôt” (= „înălțimi”). Termenul este greu de interpretat. După unii, s-ar referi la „coral” (cf. Ez 27,16; Iob 28,18), lucru rar și delicat pe care nebunul nu ar ști să-l aprecieze. pentru cel nebun, el nu-și deschide gura la poartă.
8Cine se gândește să facă rău
se va chema maestru al planurilor [rele].
9Planul celui nebun este păcat,
iar cel care batjocorește
este abominábil pentru om.
10Dacă slăbești în ziua strâmtorării,
puterea ta se împuținează#24,10 Lit.: „se strâmtează”..
11Salvează-i pe cei dați la moarte
și nu-i lăsa pe cei ce se clatină înaintea uciderii!
12Nu spune: „Iată, nu am știut#24,12 Afirmație pentru a se dezvinovăți de lipsa de grijă față de cei nevoiași. Știința lui Dumnezeu cunoaște însă orice gând și orice sentiment intern al omului (cf. Ps 139). Norma retribuției pe care a reluat-o și Noul Testament, spiritualizând-o, este aceea că Dumnezeu răsplătește după faptă (cf. Mt 16,27; Rom 2,6; 2Tim 4,14). aceasta!”.
Oare cel care analizează inimile nu pricepe? Și cel ce păzește sufletul tău nu știe? Însă el îi întoarce omului după fapta sa.
13Mănâncă, fiule, miere, căci este bună
și o picătură este dulce pentru cerul gurii tale!
14Așa este, să știi, înțelepciunea
pentru sufletul tău!
Dacă ai găsit-o,
este un viitor și speranța ta nu va pieri.
15Nu sta la pândă, vinovatule,
la locuința celui drept
și nu jefui locul odihnei sale!
16Căci cel drept cade de șapte ori#24,16 Numărul perfecțiunii, adică un număr incalculabil, cu sensul: „de nenumărate ori”. și se ridică, dar cei vinovați se poticnesc în răutate.
17Când cade dușmanul tău, nu te bucura#24,17 Această interdicție, la fel ca și următoarea, este negativă în mod explicit (cf. Iob 31,29); aspectul pozitiv, adică dragostea față de dușmani (cf. Ps 35,13-15; Mt 5,44), este doar subînțeles. și inima ta să nu se veselească
atunci când el se poticnește!
18Ca nu cumva Domnul să vadă
și să fie rău în ochii săi
și să-și întoarcă mânia de deasupra lui#24,18 Dacă cel nelegiuit trebuie să fie pedepsit, este problema Domnului (cf. Dt 32,35). Cel care ar face din sancționarea lui problema sa personală și-ar atrage mai degrabă asupra lui mânia lui Dumnezeu..
19Nu te mânia pe cei care fac rău
și nu fi gelos pe cei vinovați!
20Căci nu este viitor pentru cel rău
și candela#24,20 Lumina și candela sunt simbolurile bucuriei și al vieții (cf. Ier 25,10) și, uneori, al continuității, al speranței (cf. 1Rg 15,4; 2Rg 8,19: descendența regală este o candelă a Domnului). celor vinovați se va stinge.
21Teme-te, fiule, de Domnul și de rege
și nu garanta pentru cei schimbători!
22Căci dintr-odată se va ridica dezastrul lor și distrugerea amândurora, cine o cunoaște?#24,22 LXX are: „Căci iute îi vor face pe necredincioși să plătească, pedepsele amândurora cine le va ști? 22a Un fiu care păzește cuvântul va scăpa de pieire: Primindu-l, l-a primit cu adevărat. 22b Nicio minciună să nu fie spusă regelui de nicio limbă, și nicio minciună de pe limba lui nu va ieși. 22c Limba regelui e o sabie, și nu una de carne, oricine ar fi dat pe seama ei va fi hăcuit – 22d Căci dacă i se ascute mânia, cu arcurile nimicește oameni 22e și oasele oamenilor le sfărâmă în dinți și le face scrum ca o vâlvătaie, încât nu le mai pot mânca nici puii de vultur”.
IV. O NOUĂ CULEGERE A ÎNȚELEPȚILOR#24,23 Fragmentul care urmează constituie a patra colecție a Cărții Proverbelor, formată dintr-o a doua culegere a cuvintelor înțelepților, asemenea aceleia care începe în 22,17. În mod formal, multe proverbe din această colecție se aseamănă cu cele din prima colecție a lui Solomòn (10,1–22,16), iar o parte, cu cea din colecția înțelepților (23,29-35).
23Și acestea sunt ale înțelepților.
Nu este bine a fi părtinitor#24,23 Lit.: „a cerceta fețele”. Este o maximă valabilă în tribunal, în special pentru judecători, dar și pentru martori (cf. Prov 24,28). Ea interzice administrarea părtinitoare a dreptății. Acest principiu (cf. Prov 18,5; 28,21) este și obiectul predicii profeților (cf. Is 10,2; Ier 5,28; Ez 22,12; Am 2,6; 5,7; Mih 3,9) și face parte din legea lui Moise (cf. Lev 19,15; Dt 1,17; 16,19). Adevăratul judecător imparțial va fi Mesia (cf. Is 11,3-5; Ier 23,5-6; Ps 72,4.12.14). la judecată.
24Cel care-i spune celui vinovat:
„Tu ești drept” este blestemat de popoare și neamurile se indignează împotriva lui.
25Dar cei care mustră sunt plăcuți
și asupra lor va veni binecuvântarea binelui.
26Sărută buzele
celui care întoarce cuvinte drepte!
27Stabilește afară lucrarea ta
și pregătește-ți [locul] pe câmp,
apoi construiește casa ta!
28Nu fi un martor zadarnic
pentru aproapele tău#24,28 LXX are: „concetățeanul tău”.
și nu înșela cu buzele tale!
29Nu spune: „Cum mi-a făcut, așa îi voi face.
Îi voi întoarce omului după fapta lui”!#24,29 Proverbul marchează depășirea Legii Talionului (cf. Ex 21,23-25; Lev 24,19-20; Dt 19,21). Isus repetă aceeași învățătură, adăugând motivul iertării divine și al generozității fraterne (cf. Mt 5,38-42; 6,12.14-15).
30Am trecut pe lângă câmpul omului leneș și pe lângă via omului sărac cu inima.
31Iată, peste tot creșteau mărăcini,
suprafața sa era acoperită de urzici,
iar zidul de pietre era dărâmat.
32Eu am privit și am pus la inimă
și am luat învățăminte.
33Puțin să mai dorm, puțin să ațipesc!
Puțin să-mi încrucișez mâinile și să mă culc!
34Atunci va veni ca un vagabond#24,34 Lit.: „ca unul care umblă”. sărăcirea ta și lipsa ta, ca un om înarmat#24,34 Lit.: „ca un om cu scut”.. #3,31; 23,17 #14,1 #Lc 14,31 #11,14 #13,1 #Ps 62,13 #23,18 #3,31 #13,9 #28,21 #17,15

Selectat acum:

Proverbe 24: VBRC2020

Evidențiere

Partajează

Copiază

None

Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te

YouVersion folosește cookie-uri pentru a îți personaliza experiența. Prin utilizarea site-ului nostru web, accepți utilizarea cookie-urilor așa cum este descris în Politica noastră de confidențialitate