Când a terminat de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, [Isus] a intrat în Cafárnaum. Un centurion avea un servitor la care ținea mult și care, fiind bolnav, trăgea să moară. Auzind despre Isus, a trimis la el pe unii bătrâni dintre iudei ca să-l roage să vină să-i salveze servitorul. Ajungând la Isus, aceștia îl implorau, zicând: „Este vrednic să-i faci aceasta, căci iubește neamul nostru, iar sinagoga el ne-a construit-o”. Isus a mers cu ei și nu era departe de casă când centurionul a trimis câțiva prieteni, spunându-i: „Doamne, nu te deranja, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! De aceea nu m-am considerat vrednic să vin eu însumi la tine, dar spune un cuvânt și servitorul meu va fi vindecat! Căci deși sunt un om supus autorității, am sub comanda mea soldați; și spun unuia «Du-te!» și se duce, iar altuia «Vino!» și vine; și servitorului meu «Fă aceasta!» și face”. Isus s-a mirat auzind aceasta și întorcându-se către mulțimea care-l urma, a spus: „Vă spun că nici în Israél nu am găsit așa o credință”. Întorcându-se acasă, cei trimiși l-au găsit pe servitor sănătos.
Îndată după aceea s-a dus într-o cetate numită Náin. Mergeau împreună cu el discipolii și o mare mulțime. Când s-a apropiat de poarta cetății, iată că era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei sale, și aceasta era văduvă; și multă lume din cetate era cu ea. Când a văzut-o, Domnului i s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!”. Apropiindu-se, a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Și a spus: „Tinere, îți zic, scoală-te!”. Mortul s-a ridicat și a început să vorbească, iar el l-a dat mamei sale. Pe toți i-a cuprins teama și-l glorificau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a ridicat printre noi” și „Dumnezeu a vizitat poporul său”. Vestea aceasta despre el s-a răspândit în toată Iudéea și în toată împrejurimea.
Discipolii i-au făcut cunoscute lui Ioan toate acestea. Ioan a chemat doi dintre discipolii săi și i-a trimis la Domnul, spunând: „Tu ești cel care trebuie să vină sau să așteptăm pe altul?”. Când au ajuns la el, bărbații aceia i-au spus: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, spunând: «Tu ești acela care trebuie să vină sau să așteptăm pe altul?»”. În ceasul acela îi vindecase pe mulți de boli, de suferințe și de duhuri rele, iar multor orbi le dăruise vederea. Atunci, răspunzând, le-a zis: „Mergând, spuneți-i lui Ioan ceea ce ați văzut și ați auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățați și surzii aud, morții învie, iar săracilor li se aduce vestea cea bună și fericit este cel care nu se scandalizează de mine!”.
Când au plecat trimișii lui Ioan, [Isus] a început să spună către mulțimi despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie legănată de vânt? Dar ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce sunt îmbrăcați în haine scumpe și trăiesc în desfătare sunt în [palate] regale! Dar ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, și mai mult decât un profet. Acesta este cel despre care s-a scris:
«Iată, îl trimit pe îngerul meu
înaintea feței tale,
care va pregăti calea înaintea ta!».
Căci eu vă spun: nimeni dintre cei născuți din femeie nu este mai mare decât Ioan; însă cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. Tot poporul care-l asculta și vameșii l-au recunoscut pe Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan. Dar fariseii și învățații Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu cu privire la ei, căci nu s-au lăsat botezați de el.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
