Leviticul 7
7
Jertfa pentru vinovăție
1„Aceasta este legea jertfei pentru vinovăție: ea este un lucru preasfânt. 2În locul unde ei înjunghie arderea de tot, să înjunghie și jertfa pentru vinovăție! Și cu sângele ei să se stropească altarul de jur împrejur! 3Să i se aducă toată grăsimea: coada și grăsimea care acoperă măruntaiele, 4cei doi rinichi și grăsimea de pe ei și de pe coapse și lobul ficatului pe care-l va dezlipi de deasupra rinichilor! 5Preotul să le ardă pe altar ca jertfă prin foc pentru Domnul! Aceasta este o jertfă pentru vinovăție. 6Orice bărbat care face parte dintre preoți poate să o mănânce! Să fie mâncată într-un loc sfânt! Acesta este un lucru preasfânt.
Drepturile preoților
7Așa cum este jertfa pentru păcat, [la fel] este și jertfa pentru vinovăție: este o singură lege pentru ele: să fie a preotului care face ispășirea. 8Preotul care aduce arderea de tot a cuiva să aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a adus-o. 9Orice ofrandă coaptă în cuptor, pregătită pe grătar sau în tigaie să fie a preotului care a adus-o! 10Iar orice ofrandă frământată cu untdelemn și uscată să fie a tuturor fiilor lui Aaròn în egală măsură#7,10 Lit.: „a unuia ca și a fratelui său”..
Jertfa de împăcare
a) Jertfele de laudă
11Aceasta este legea jertfei de împăcare care se va aduce Domnului.
12Dacă o aduce ca laudă, să aducă, pe lângă jertfa de laudă, turte nedospite, frământate cu untdelemn, plăcinte nedospite, unse cu untdelemn, și făină aleasă, amestecată cu untdelemn în turte frământate cu untdelemn! 13Împreună cu aceste turte, să aducă pentru darul său pâine dospită cu jertfa lui de laudă și de împăcare. 14Din toate darurile să aducă unul ca dar ridicat Domnului și [darul] să fie al preotului care stropește cu sângele jertfei de împăcare! 15Carnea jertfei de laudă și de împăcare să fie mâncată în ziua în care este adusă; să nu rămână nimic din ea până dimineața!
b) Jerfele votive și de devoțiune
16Dacă cineva aduce o jertfă votivă sau de devoțiune, să mănânce jertfa darului său în ziua când a adus-o; iar ce rămâne din ea să o mănânce a doua zi! 17Ceea ce rămâne din carnea jertfei să fie ars în foc a treia zi!
Reguli generale pentru consumarea jertfelor
18Dacă cineva mănâncă din carnea jertfei de împăcare a treia zi, nu va fi acceptat și nu i se va lua în seamă: a devenit impură și cine va mânca din ea va purta vina.
19Carnea care a fost atinsă de ceva impur să nu fie mâncată, ci să fie arsă în foc! Cât privește carnea, oricine este curat [poate] să mănânce carnea#7,19 Interzicerea consumului din carnea unei jertfe poate avea două cauze: starea cărnii înseși (carne stricată: v. 17-19a) sau starea de impuritate a consumatorului (v. 19b-21). Carnea din v. 19b se referă la carnea proprie sacrificiului și la consumarea ei, cum apare în v. 15.; 20dar cel care mănâncă din carnea jertfei de împăcare adusă Domnului și este impur să fie nimicit din poporul său! 21Și oricine se atinge de ceva impur – fie o impuritate omenească, fie un animal necurat, fie orice altă impuritate – și mănâncă din carnea jertfei de împăcare adusă Domnului să fie nimicit#7,21 Lit.: „sufletul lui să fie tăiat din poporul său”. Este puțin probabil să fie vorba de o execuție capitală, care ar fi fost exprimată prin „va fi dat la moarte” (cf. Lev 20,2). Expresia putea să se refere la excluderea celui vinovat din comunitatea tribală. Mai târziu, corespunde unei excomunicări din comunitatea religioasă. În orice caz, vinovatul este rupt de legăturile sale vitale cu comunitatea poporului și este lăsat în mâna lui Dumnezeu, care va hotărî după dreptatea lui (cf. Lev 20,6). din poporul său!”.
22Domnul i-a spus lui Moise: 23„Spune-le fiilor lui Israél:
«Să nu mâncați grăsime de bou, de oaie sau de capră! 24Grăsimea unui animal mort sau sfâșiat să fie folosită la orice lucrare, dar de mâncat să nu o mâncați. 25Căci oricine mănâncă din animalele din care se aduce jertfă prin foc Domnului, cel care mănâncă va fi nimicit din poporul său.
26Să nu mâncați niciun fel de sânge – nici de pasăre, nici de animal – în niciun loc unde veți locui! 27Oricine mănâncă vreun fel de sânge să fie nimicit din poporul său!»”.
Partea preoților
28Domnul i-a spus lui Moise: 29„Spune-le fiilor lui Israél:
«Când cineva aduce Domnului jertfa lui de împăcare, să aducă darul lui Domnului din jertfa lui de împăcare! 30Să aducă cu mâinile lui jertfele prin foc înaintea Domnului! Să aducă grăsimea cu pieptul: pieptul să-l legene ca dar legănat înaintea Domnului! 31Preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaròn și al fiilor lui! 32Să dați preotului spata dreaptă ca dar ridicat din jertfele voastre de împăcare! 33Spata aceasta dreaptă să fie partea aceluia dintre fiii lui Aaròn care aduce sângele și grăsimea jertfei de împăcare! 34Căci eu iau pieptul darului legănat și spata darului ridicat din jertfele de împăcare ale fiilor lui Israél și le dau lui Aaròn, preotul, și fiilor lui. Este o lege veșnică pentru fiii lui Israél»”.
Concluzie
35Aceasta este partea consacrată lui Aaròn și partea consacrată fiilor săi din jertfele prin foc aduse Domnului din ziua în care au fost aduși ca să fie preoți pentru Domnul. 36Acestea le poruncește Domnul fiilor lui Israél să le dea în ziua ungerii lor: este o lege veșnică, din generație în generație.
37Aceasta este legea arderii de tot, a ofrandei, a jertfei pentru păcat, a jertfei pentru vinovăție, a consacrării și a jertfei de împăcare, 38pe care a dat-o Domnul lui Moise pe muntele Sinài în ziua în care le-a poruncit fiilor lui Israél să-și aducă darurile înaintea Domnului, în pustiul Sinài. #5,14-26 #6,22 #3,1-17 #22,29; Ier 17,26; 33,11; Ps 107,22; 116,17; 2Cr 29,31; 33,16 #22,30 #22,18-23; Num 15,3; Ps 22,26; 50,14; 56,13; 66,13; 116,14.18 #Dt 16,10; Ez 46,12 #Esd 1,4; 3,5; 2Cr 31,14 #22,3-7 #11–15 #17,15; 22,8; Ex 22,30; Dt 14,21; Ez 4,14 #3,17; 17,10-14; 19,26; Gen 9,4; Dt 12,16.23; 15,23 #Dt 18,3
Selectat acum:
Leviticul 7: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași