Când tot poporul a terminat de trecut Iordánul, Domnul i-a zis lui Iósue: „Luați doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat pentru fiecare trib! Porunciți-le: «Luați de aici, din mijlocul Iordánului, din locul unde au stat picioarele preoților, douăsprezece pietre și aduceți-le cu voi și puneți-le în locul unde vă veți odihni noaptea!»”. Iósue i-a chemat pe cei doisprezece bărbați pe care-i alesese dintre fiii lui Israél, câte unul din fiecare trib. Iósue le-a zis: „Treceți înaintea arcei Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordánului, și fiecare să ia o piatră pe umăr, după numărul triburilor fiilor lui Israél, pentru ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru! Mâine, când fiii voștri vă vor întreba: «Ce sunt pietrele acestea pentru voi?», să le spuneți că apele Iordánului au fost despărțite înaintea arcei alianței Domnului! Când a trecut ea Iordánul, apele s-au despărțit. Pietrele acestea sunt amintire pentru fiii lui Israél în veci”. Fiii lui Israél au făcut așa cum le poruncise Iósue. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordánului, cum îi spusese Domnul lui Iósue, după numărul triburilor fiilor lui Israél. Le-au adus cu ei la locul unde s-au stabilit. Iósue a ridicat cele douăsprezece pietre în mijlocul Iordánului, în locul unde se opriseră picioarele preoților care duceau arca alianței. Ele au rămas acolo până în ziua de azi.
Preoții care duceau arca au rămas în mijlocul Iordánului până la împlinirea a tot ceea ce îi poruncise Domnul lui Iósue ca să spună poporului, potrivit cu tot ceea ce Moise îi poruncise lui Iósue. Poporul s-a grăbit și a trecut. Când poporul a terminat de traversat, a trecut și arca Domnului, iar preoții au trecut în fața poporului. Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au trecut în formație de luptă înaintea fiilor lui Israél, după cum le spusese Moise. Au trecut circa patruzeci de mii de [bărbați] pregătiți de război; au trecut înaintea Domnului pentru luptă în câmpia Ierihónului. În ziua aceea Domnul l-a înălțat pe Iósue în ochii întregului Israél și s-au temut de el așa cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieții lui.
Domnul i-a zis lui Iósue: „Poruncește-le preoților care poartă arca mărturiei să iasă din Iordán!”. Și Iósue le-a poruncit preoților: „Ieșiți din Iordán!”. Când au ieșit preoții care duceau arca alianței Domnului din mijlocul Iordánului, când tălpile picioarelor preoților au călcat uscatul, apele Iordánului s-au întors la locul lor și au curs ca mai înainte peste toate malurile lui.
Poporul a ieșit din Iordán în ziua a zecea a lunii întâi și și-a fixat tabăra la Ghilgál, la marginea de est a Ierihónului. Cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordán, Iósue le-a stabilit la Ghilgál. [Iósue] le-a zis fiilor lui Israél: „Când, într-o zi, fiii voștri îi vor întreba pe părinții lor: «Ce sunt pietrele acelea?», să le faceți cunoscut fiilor voștri: «Israél a trecut pe uscat Iordánul acesta». Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordánului înaintea voastră până când ați trecut, așa cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru cu Marea Roșie pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut-o, pentru ca toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este puternică și să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele”.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
