YouVersion
Pictograma căutare

Iob 31:13-40

Iob 31:13-40 VBRC2020

Dacă am refuzat judecata slujitorului meu și a slujitoarei mele când s-ar fi certat cu mine, ce voi putea face când se va ridica Dumnezeu și, când mă va vizita, ce-i voi putea întoarce? Oare nu cel care m-a făcut pe mine în pântece l-a făcut și pe el? Și cel care ne-a întocmit în sân nu este unul singur? Dacă le-am negat săracilor ceea ce doreau și dacă am făcut să se consume ochii văduvei, dacă mi-am mâncat bucata singur și dacă orfanul nu a mâncat de la mine, – el care din tinerețea mea a crescut cu mine ca tată și ea care din sânul mamei mele a fost călăuzită de mine –, dacă l-am văzut pe cel care pierea fără haină și pe cel nevoiaș fără învelitoare, dacă nu m-au binecuvântat coapsele sale și dacă nu s-au încălzitcu lâna mieilor mei, dacă am mișcat mâna împotriva orfanului, pentru că am văzut la poartă ajutorul meu, atunci umărul meu să cadă de la încheietură și brațul meu să se frângă de la cot! Întrucât nenorocirea de la Dumnezeu este spaimă pentru mine, nu aș putea suporta măreția lui. Dacă mi-aș fi pus încrederea în aur și dacă aș fi spus aurului fin: «Ești siguranța mea», dacă m-aș fi bucurat pentru că mare este bogăția mea și prețios este ceea ce dobândește mâna mea, dacă m-aș fi uitat la soare când strălucește și la luna care trece radioasă, dacă aș fi lăsat sedusă inima mea în ascuns și dacă gura mea ar fi pus un sărut pe mână, – și aceasta este o nelegiuire [pedepsită] de judecători, căci l-aș fi înșelat pe Dumnezeul cel de sus –, dacă m-aș fi bucurat de ruina celui care mă urăște și aș fi exultat că l-a aflat răul – deși nu am dat [voie] cerului gurii mele să păcătuiască cerând cu blestem viața lui –, dacă nu ar spune oamenii din cortul meu: «Cine este cel care să nu se fi săturat din carnea lui?», dacă străinul ar fi poposit afară și dacă ușile mele nu le-aș fi deschis pentru cel de pe cale, dacă aș fi ascuns ca Adám răzvrătirea mea, tăinuind în sânul meu nelegiuirea mea, pentru că mă tem de mulțimea cea mare și disprețul familiilor mă înspăimântă, am tăcut și nu am ieșit pe ușă, ce n-aș da să fie cineva care să mă asculte! Iată semnătura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă și în carte să scrie potrivnicul meu! Oare nu aș purta-o pe umărul meu și nu aș lega-o drept cunună? Numărul pașilor mei i-aș face cunoscut și m-aș apropia ca un principe de el. Dacă pământul meu ar striga împotriva mea și brazdele sale ar plânge împreună, dacă aș mânca rodul lui pe gratis, sufocând sufletul stăpânilor săi, în loc de grâu, să iasă spini și în loc de orz, neghină!”. Sfârșitul cuvintelor lui Iob.

Citește Iob 31