Habacuc 1
1
I. DIALOGUL DINTRE PROFET ȘI DUMNEZEU
Prima lamentațiune a profetului: ruinarea justiției#1,0 În numele poporului său, profetul se plânge înaintea Domnului pentru neregulile publice (cf. Is 59,9-14; Ier 10,23-25; 14,2-9). Acest text se poate referi la dezordinile interne ale societății; însă, în contextul din Hab 1,12-17, se are în vedere, fără îndoială, oprimarea caldee.
1Profeția#1,1 Literal, înseamnă „greutate”. Propriu-zis, este o profeție cu caracter constrângător (cf. Ier 23,33-40). Modul în care profetul a primit acest oracol este viziunea (cf. Is 13,1), adică revelația divină. pe care a văzut-o Habacúc, profetul.
2Până când voi striga către tine,
și tu nu vei asculta?
Până când voi striga la tine
„Violență!”,
și tu nu mântuiești?#1,2 Mântuirea invocată aici este eliberarea de oprimarea celor nelegiuiți, în special a claselor conducătoare. Tema este bogată în dimensiuni teologice, care, în Vechiul Testament, se unesc în tema mântuirii mesianice (cf. Ier 14,9; Ps 18,42).
3De ce mă faci să văd nelegiuire,
și tu [doar] privești?
Devastare și violență#1,3 Termenii apar deseori împreună pentru a desemna o categorie anume de nelegiuire: oprimarea prin acțiuni (cf. Is 31,2; 32,6; 59,6; Os 6,8; Ps 5,6; 6,9 etc.), prin cuvinte (cf. Is 58,9) sau gânduri (cf. Is 59,7; Ez 11,2; Mih 2,9; Ps 36,5 etc.).
sunt înaintea mea,
ceartă și neînțelegere se ridică.
4De aceea legea#1,4 Este legea lui Dumnezeu și cuprinde tot ceea ce Domnul îi poruncește omului ca să pună în practică: moral și ritual, individual și social. este fără putere
și judecata nu ajunge la împlinire#1,4 Lit.: „la glorie”..
Căci cel fărădelege
îl încorsetează pe cel drept
și judecata iese strâmbă.
Primul oracol. Caldéii, flagelul lui Dumnezeu
5Uitați-vă între neamuri
și priviți și mirați-vă!
Voi face o lucrare în ochii voștri,
că nu veți crede
chiar dacă s-ar povesti!
6Iată, eu fac să se ridice caldéii#1,6 Este termenul sinonim cu babilonienii, așa cum rezultă din Is 47,1. Erau triburi aramee, adică semiți din vest care, din etapă în etapă, au ajuns până la Golful Pèrsic, unde s-au stabilizat și au constituit diferite regate mici. Principalul a fost cel din Babilòn. După importanța pe care a avut-o în timpul primei dinastii a lui Hammuràpi (către 1700 î.C.), Babilònul a decăzut și, numai între 721-709 î.C., Merodàc-Baladàn a putut să se încoroneze pentru scurt timp ca rege al Babilònului. Abía Nabopolasòr (625-605 î.C.) a consolidat regatul și a pus capăt hegemoniei asiriene.,
un neam amarnic și iute,
care străbate lățimea pământului
ca să ia în stăpânire locurile
care nu sunt ale lor!
7Înfricoșător și înspăimântător#1,7 Aceeași caracteristică pe care o are fiara din Dan 7,7. Habacùc subliniază orgoliul Babilònului, care nu recunoaște pe nimeni superior. este el,
de la el vine judecata lui
și iese faima sa.
8Mai iuți decât leoparzii sunt caii lui,
mai sprinteni decât lupii seara.
Călăreții lui năvălesc;
călăreții lui vin de departe,
zboară ca un vultur
care se repede să devoreze.
9Toți vin pentru violență;
toate fețele lor sunt îndreptate înainte
și-i adună pe captivi ca pe nisip.
10El îi disprețuiește pe regi
și cei care conduc sunt luați în râs.
El râde de toate fortărețele
și adună praf ca să le captureze#1,10 Este indicată tactica de asediere a cetăților practicată de babilonieni: construirea parapeților pentru a intra în cetatea asediată (cf. 2Sam 20,15)..
11Atunci se duce vântul și trece.
Vinovat este cel care face
din propria forță dumnezeul său.
A doua lamentație a profetului. Birurile asupritorului
12Oare nu ești, Doamne, dintotdeauna Dumnezeul meu,
Cel Sfânt care nu moare?
Doamne, tu l-ai pus pentru dreptate,
ai întemeiat o stâncă
pentru răzbunare.
13Ochii [tăi] sunt prea puri
ca să vadă răul
și nu pot să privească la chin.
Pentru ce te uiți la trădători
și taci când cel fărădelege
îl înghite pe unul mai drept decât el?
14Tu-i faci omului ca peștilor mării,
ca târâtoarelor care nu au stăpân
peste ele.
15El îi scoate pe toți cu undița,
îi trage în plasa sa și îi adună
în năvodul său.
De aceea se bucură
și se înveselește#1,15 Prin imaginea peștilor și a târâtoarelor lăsate în voia oricui dorește să le prindă este desemnat Iùda; pescarul este Babilònul. Imaginea pescarului folosită pentru a-i desemna pe dușmanii puternici se întâlnește și în Ier 16,16; Ez 12,13; 17,20; 29,4; 32,3. Pentru indicarea celor oprimați, în locul imaginii peștilor, uneori este folosită aceea a turmei împrăștiate și fără păstor (cf. Ez 34,5-6; Zah 10,2)..
16De aceea aduce jertfă plasei lui
și arde tămâie
în fața năvodului său.
Căci, prin ele, partea lui devine grasă,
hrana lui, abundentă.
17Oare pentru aceasta va goli plasa lui
și nu-i va fi milă să ucidă neamuri
încontinuu? #Ier 20,8; Iob 19,7 #Ier 14,9; Ps 18,42 #Ier 6,7; Am 3,10; Ps 55,10-12 #Is 59,14 #Mih 7,2 #Fap 13,41 #Is 29,9 #1,11; Is 10,13 #Sof 3,3 #Is 29,3; Ier 6,6; Lc 19,43 #1,7 #Dt 33,27; Ps 90,1-2; 93,2 #Ps 5,5-6 #Ps 35,22
Selectat acum:
Habacuc 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași