Geneza 41
41
Iosíf interpretează visele Faraónului
1După doi ani de zile, Faraón a avut un vis. El stătea lângă Nil#41,1 Substantivul „yᵊʾōr” înseamnă „râu” sau „fluviu” și desemnează în mod obișnuit Nilul. De inundațiile lui anuale depindea toată bogăția Egiptului.. 2Și, iată, au ieșit din Nil șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup#41,2 Zeița Hathor era reprezentată sub chipul unei vaci care ieșea din Nil pentru a-și răspândi fertilitatea. Este zeița fertilității, protectoarea Nilului și divinitatea „valului celui mare” sau a oceanului, mama a toate. Cele șapte vaci erau simbolul lui Osiris, inventatorul agriculturii și al ciclului septenar. și au început să pască printre trestii! 3Și, iată, alte șapte vaci urâte la vedere și slabe la trup au ieșit din Nil și stăteau pe malul Nílului, lângă celelalte vaci! 4Iar vacile urâte la vedere și slabe la trup le-au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase. Și Faraón s-a trezit.
5A adormit din nou#41,5 LXX omite: „a adormit”. și a visat a doua oară și, iată, șapte spice pline și frumoase au crescut dintr-un pai! 6Și, iată, șapte spice subțiri și arse de vântul de răsărit au crescut după ele! 7Spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraón s-a trezit. Și, iată, era un vis!
8Dimineața, sufletul lui era tulburat. El a trimis și i-a chemat pe toți magii Egiptului și pe toți înțelepții lui. Faraón le-a povestit visul lui. Dar nimeni n-a putut să i-l interpreteze lui Faraón. 9Atunci, mai-marele paharnicilor a luat cuvântul și i-a zis lui Faraón: „Mi-aduc aminte astăzi de păcatele mele. 10Faraón se mâniase pe slujitorii lui și ne dăduse sub pază în casa comandantului gărzii pe mine și pe mai-marele pitarilor. 11Am avut un vis, în aceeași noapte, eu și el. Am avut câte un vis, fiecare cu interpretarea lui. 12Era acolo cu noi un tânăr evreu, un servitor al comandantului gărzii. I-am povestit și el ne-a interpretat visele. Fiecăruia i-a interpretat după visul lui#41,12 LXX omite această ultimă propoziție.. 13Și cum ne-a interpretat el, așa a fost. Pe mine m-a pus iarăși în postul meu, iar pe el l-a spânzurat”.
Iosíf este adus în fața lui Faraón
14Faraón a trimis și l-a chemat pe Iosíf. L-au scos în grabă din groapă. El s-a ras, și-a schimbat hainele și a venit la Faraón. 15Faraón i-a zis lui Iosíf: „Am visat un vis și nu este nimeni care să-l interpreteze; și am auzit zicându-se despre tine că, dacă auzi un vis, poți să-l interpretezi”. 16Iosíf i-a răspuns lui Faraón: „Nu eu. Dumnezeu va da un răspuns spre binele lui Faraón”#41,16 LXX are: „fără ajutorul lui Dumnezeu, Faraòn nu va primi niciun răspuns mântuitor”..
17Faraón i-a zis lui Iosíf: „În visul meu, iată, stăteam pe malul Nílului! 18Și, iată, din Nil au ieșit șapte vaci grase la trup și frumoase la vedere și au început să pască printre trestii! 19Și, iată, au ieșit după ele alte șapte vaci jigărite, foarte urâte la vedere și slabe la trup: n-am mai văzut așa de urâte ca ele în toată țara Egiptului. 20Vacile slabe și urâte le-au mâncat pe cele șapte vaci dintâi, care erau grase. 21Și au intrat în pântecele lor, dar nu se cunoștea că intraseră în pântecele lor, căci înfățișarea lor era tot așa de urâtă ca și la început. Și m-am trezit#41,21 LXX adaugă: „și am adormit din nou”.. 22Am văzut în visul meu și, iată, șapte spice pline și frumoase creșteau dintr-un pai! 23Și, iată, alte șapte spice seci, subțiri și arse de vântul de răsărit au crescut în urma lor! 24Spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus acestea magilor, dar n-a fost nimeni care să-mi facă cunoscut [înțelesul]”.
25Iosíf i-a zis lui Faraón: „Visul lui Faraón este unul singur: Dumnezeu i-a făcut cunoscut lui Faraón ce are să facă. 26Cele șapte vaci frumoase sunt șapte ani și cele șapte spice frumoase sunt șapte ani: visul este unul singur. 27Cele șapte vaci slabe și urâte care s-au ridicat după ele sunt șapte ani; și cele șapte spice seci și arse de vântul de răsărit vor fi șapte ani de foamete. 28Acesta este cuvântul pe care i l-am spus lui Faraón. Dumnezeu i-a arătat lui Faraón ce are să facă. 29Iată, vin șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului! 30Și vor veni după ei șapte ani de foamete și se va uita tot belșugul în țara Egiptului. Foametea va termina țara. 31Nu se va mai cunoaște belșugul în țară din cauza acestei foamete care va urma, căci ea va fi foarte grea. 32Și dacă visurile i s-au repetat lui Faraón de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu se va grăbi să-l împlinească.
33Acum, Faraón să vadă un om priceput și înțelept și să-l pună peste țara Egiptului! 34Faraón să facă și să pună supreveghetori în țară și să strângă a cincea parte din roadele pământului#41,34 Lit.: „din țara Egiptului”. LXX are: „din toate roadele pământului”. Egiptului în cei șapte ani de belșug! 35Să adune toate alimentele din acești ani buni care au să vină; să înmagazineze grâu sub mâna lui Faraón; să păstreze alimentele în cetăți! 36Produsele vor fi provizia țării pentru cei șapte ani de foamete care vor fi în țara Egiptului și țara nu va pieri de foamete”.
Gloria lui Iosíf în Egipt
37Cuvintele acestea au fost bune în ochii lui Faraón și în ochii tuturor slujitorilor lui. 38Faraón a zis slujitorilor săi: „Vom putea oare să găsim un om ca acesta, cu duhul lui Dumnezeu#41,38 Duhul lui Dumnezeu este conferit regilor odată cu ungerea, pentru a le da capacitatea de a salva țara ( 1Sam 10,6; 11,6; 16,13). Aici este comunicat unui ministru înțelept, la fel ca în Dan 4,15; 5,11-14. în el?”. 39Faraón i-a zis lui Iosíf: „Fiindcă Dumnezeu ți-a făcut cunoscute toate acestea, nu este nimeni atât de priceput și înțelept ca tine. 40Tu vei fi mai-mare peste casa mea și tot poporul meu va asculta de cuvântul tău#41,40 Lit.: „tot poporul meu va săruta gura ta”, frază tipic egipteană, poate aluzie la gestul de a săruta pământul în semn de supunere în fața demnitarului. Această variantă este cea mai ușoară, dar improbabilă. LXX are: „tot poporul meu va asculta de gura ta”.. Numai cât privește tronul voi fi mai mare decât tine”. 41Faraón i-a zis lui Iosíf: „Uite, te-am pus#41,41 LXX adaugă: „astăzi”. peste toată țara Egiptului!”. 42Faraón și-a scos inelul de la mână și l-a pus în mâna lui Iosíf; l-a îmbrăcat în haine din in subțire și i-a pus un lanț din aur la gât#41,42 Haina vizirului avea o croială aparte și purtarea ei avea o valoare simbolică, fiind echivalentul uniformei din zilele noastre. Colanul din aur a jucat un rol important la curtea egipteană și era echivalent cu conferirea unui rang.. 43L-a urcat în al doilea car după el și strigau înaintea lui#41,43 LXX are: „un crainic îl vestea”.: „Înclinați-vă!#41,43 Lit.: „ʾaḇrēḵ”. Traducerea este nesigură: poate fi „Atenție!”, „Faceți loc pentru!” sau „În genunchi, înclinați-vă!”.”. Astfel l-a pus peste toată țara Egiptului.
44Faraón i-a mai zis lui Iosíf: „Eu sunt Faraón. Fără tine, nimeni nu va putea ridica mâna sau piciorul#41,44 LXX omite: „piciorul”. în toată țara Egiptului”. 45Faraón i-a pus lui Iosíf numele Țaf-nàt-Panéah#41,45 Nume egiptean ce înseamnă: „Dumnezeu spune: «El este viu»”. Tradiția exegetică interpretează numele cu sensul de „omul care dezvăluie fața ascunsă a lucrurilor”, „omul care explică lucrurile ascunse” sau „omul care știe lucrurile”. Sf. Ieronim înțelege expresia ca „salvatorul lumii”. și i-a dat-o de soție pe Asenát#41,45 Nume teofor: „Cea care aparține zeiței Neit”, zeiță care era cinstită la Sais în Delta Nilului., fiica lui Potí-Féra, preotul din On#41,45 LXX are „Heliopolis”, „Cetatea Soarelui”, un oraș aproape de Cairo. Astăzi se cheamă Tell Hasan. Orașul era cunoscut în popor cu numele de „On”, „Unu”, iar religios cu numele de „Pi-Re”. A fost considerat întotdeauna ca un centru al cultului zeului soare Ra; preoții săi erau considerați „cei mai înțelepți dintre egipteni” (Herodot).. Și Iosíf a ieșit [să viziteze] țara Egiptului#41,45 LXX omite ultima propoziție..
46Iosíf avea treizeci de ani când a stat în fața lui Faraón, regele Egiptului. Apoi a ieșit Iosíf dinaintea lui Faraón și a străbătut toată țara Egiptului.
Adeverirea cuvântului lui Iosíf și nașterea lui Manáse și Efraím
47În cei șapte ani de belșug, pământul a făcut [rod] din abundență. 48[Iosíf] a adunat toate alimentele din cei șapte ani#41,48 LXX adaugă: „de belșug”. Misiunea lui Iosíf este aceea cunoscută în Egipt ca „supraveghetorul grânarelor Faraònului”. în țara Egiptului și le-a pus în cetăți, în fiecare cetate punând alimentele câmpiei dimprejur. 49Iosíf a strâns foarte mult grâu, cât nisipul mării de mult, încât au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără număr.
50Înainte să vină anii#41,50 LXX are: „cei șapte ani de foamete”. de foamete, lui Iosíf i s-au născut doi fii pe care i-a născut Asenát, fiica lui Potí-Féra, preotul din On. 51Iosíf a pus întâiului născut numele Manáse#41,51 Joc de cuvinte între „Manàse” („mᵊnaššeʰ” = „cel care face să uiți”) și verbul „nāšah”, „a uita”., căci [a zis] el: „Dumnezeu m-a făcut să uit toate chinurile mele și toată casa tatălui meu”. 52Celui de-al doilea i-a pus numele Efraím#41,52 Joc de cuvinte între numele „Efraím” („cel care rodește”) și verbul „p̄āra”, „a rodi”., căci [a zis] el: „Dumnezeu m-a făcut roditor în țara întristării mele”.
53S-au terminat cei șapte ani de belșug care au fost în țara Egiptului. 54Și au început să vină cei șapte ani de foamete, după cum spusese Iosíf. Și era foamete în toate țările, dar în toată țara Egiptului era pâine. 55Când toată țara Egiptului a început să sufere de foame, poporul a strigat la Faraón [să-i] dea pâine. Faraónul a zis tuturor egipténilor: „Mergeți la Iosíf și, ce vă va spune el, aceea faceți!”. 56Când foametea s-a întins în toată țara, Iosíf a deschis toate grânarele#41,56 Așa LXX. TM are: „tot ceea ce era în ele”. și vindea grâu egipténilor. Dar foametea devenea tot mai puternică în țara Egiptului#41,56 LXX omite această ultimă propoziție.. 57Toate țările veneau în Egipt să cumpere grâu de la Iosíf, căci foametea devenea puternică pe tot pământul. #Dan 2,1 #Ex 7,11.22; Dan 2,2; 5,7 #Dan 2,27 #40,1.23 #Ps 105,20-21; 1Sam 2,8; Prov 16,13; Fap 7,10 #Dan 2,25 #40,8; Dan 2,11.28; Mt 10,20; 2Cor 3,5 #Am 3,7; Is 43,9.12; 44,7; Dan 2,28; Mc 13,23 #2Rg 8,1 #Is 46,10 #Dt 1,13; Fap 6,3 #Fap 7,10 #Dan 3,45 gr #Prov 20,29 #Est 3,10; 8,2.15 #Dan 5,7.29 #46,20 #48 #In 2,5 #Ps 105,16; Fap 7,11-12
Selectat acum:
Geneza 41: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași