Geneza 38
38
Iúda și Tamár
1În vremea aceea, Iúda a coborât de la frații săi și s-a așezat la un om din Adulám#38,1 Adulàm (cf. Ios 15,35; 1Sam 22,1; Mih 1,15) poate fi identificat, cel mai probabil, cu Tell esh-Sheíkh Madhkùr, în câmpia Șefelàh, la sud-vest de Betleèm și nord-vest de Hèbron. al cărui nume era Hirá. 2Iúda a văzut-o acolo pe fiica unui canaaneàn al cărui nume era Șúa, a luat-o de soție și a intrat la ea. 3Ea a zămislit, a născut un fiu și i-a pus numele Er. 4A zămislit iarăși, a mai născut un fiu și i-a pus numele Onán. 5A mai născut un fiu și i-a pus numele Șelá; era#38,5 Forma ebraică a verbului este la masculin și unele traduceri îl subînțeleg pe Iùda. la Chezíb#38,5 Localitate necunoscută, probabil aceeași cu Aczíb din Ios 15,44; Mih 1,14, la cinci km sud de Adulàm. când l-a născut#38,5 LXX are: „când i-a născut”..
6Iúda a luat pentru Er, întâiul său născut, o soție. Numele ei era Tamár#38,6 S-ar putea ca această femeie canazneană, Tamàr, care în traducere înseamnă „palmier, curmal”, să fie în legătură cu localitatea Tamàr din Iùda, la sud-vest de Marea Moartă, în apropierea Èdòmului, unde era clanul lui Zèrah (cf. Gen 36,13; 38,30).. 7Er, întâiul-născut al lui Iúda, a fost rău în ochii Domnului; și Domnul#38,7 LXX are: „Dumnezeu”. l-a făcut să moară#38,7 Cf. 1Sam 2,6 , la fel ca în Gen 3,22; 4,5; 11,7, iahvistul nu atenuează psihologia divină. Pentru el, Domnul este suveranul care decide fără apel. O moarte prematură este ca o pedeapsă pentru o vinovăție.. 8Atunci Iúda i-a zis lui Onán: „Intră la soția fratelui tău, fă-ți datoria de cumnat#38,8 Iùda îi cere lui Onàn să aplice Legea Lèviratului, de la lat. „Levír” = cumnat (cf. Dt 25,5-10 și Rut), cunoscută și de alte popoare, cum ar fi Asiria. Fratele defunctului o lua în grijă pe văduvă și avea în vedere să dea o descendență pentru fratele mort fără urmași. Copilul născut purta numele tatălui defunct și moștenea averea familiei. Gen 38 arată că, originar, văduva avea dreptul numai la un descendent, nu și acela de a se căsători cu cumnatul. De aceea, termenul de „căsătorie leviratică” nu este corect. și ridică descendență fratelui tău!”. 9Dar Onán, știind că descendența nu va fi a lui, de câte ori intra la soția fratelui său, își vărsa [sămânța] pe pământ ca să nu-i dea urmași fratelui său#38,9 Lit.: „distrugea [sămânța]”. În primul rând, Onan refuză responsabilitatea Lèviratului. Se sustrage responsabilităților de a ridica urmași. El pune pe primul plan interesul propriu, și nu pe acela al lui Tamàr și al viitorului copil.. 10Ceea ce făcea el era rău înaintea Domnului, care a făcut ca și el să moară#38,10 În ambientul Canaànean existau preotese legate de „sterilitatea sacră”; în cIùda repetatelor aventuri amoroase, acestea trebuiau să rămână fără copii și să păstreze puritatea rituală. Pentru aceasta recurgeau la orice mijloc posibil, așa încât încheiau căsătorii nu pentru a avea copii, ci „din iubire”. Natural, această cultură era perversă în ochii lui Dumnezeu, atât pentru faptul că familia ebraică era orientată spre creșterea copiilor, cât și pentru faptul că din căsătoriile „din iubire” nu puteau avea moștenitori. Cu multă probabilitate, Er și Onan și-au însușit anumite practici din acestea abominabile renunțând la fii și la moștenire, adică două dintre promisiunile fundamentale ale religiei părinților: descendența și țara.. 11Iúda i-a zis norei sale Tamár: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șelá!”. Căci zicea: „Să moară și el ca frații lui!”. Tamár a plecat și a locuit în casa tatălui ei.
12Au fost multe zile și fiica lui Șúa, soția lui Iúda, a murit. Și după ce Iúda s-a mângâiat, a urcat la cei care-i tundeau turma#38,12 Era o mare sărbătoare la triburile de crescători de oi (cf. 1Sam 25,2-4; 2Sam 13,23). el și Hirá, prietenul#38,12 LXX are: „păstorul”. lui din Adulám, la Timná#38,12 Două locații sunt posibile pentru Timnà (= „partea atribuită”). Una este la hotarul lui Iùda, cam la 6-7 km nord-vest de Bet Șèmeș, identificată cu Tell el-Batàshi (cf. Ios 15,10; 19,43 plasează localitatea Timnà pe teritoriul lui Dan). Devine un centru renumit al ocupației filistene în timpul lui Samsòn (Jud 14,1.2.5). O altă posibilitate, probabil de preferat în situația de față, este Chírbet Tibnèh, la aprox. 4 km sud-vest de Bet Șèmeș (cf. Ios 15,57).. 13I s-a făcut cunoscut lui Tamár și i s-a zis: „Iată, socrul tău urcă la Timná ca să-și tundă turma!”. 14Atunci ea și-a dat jos hainele de văduvie, s-a acoperit cu un văl, s-a parfumat#38,14 Sensul verbului „ʿālap” este discutat. Poate avea nuanța de „a se ascunde”. Alții traduc verbul cu „a se parfuma, a se farda”. și s-a așezat la intrarea în Enáim#38,14 Expresia ebraică „bᵊpeṯaḥ ʿênayim” poate fi tradusă cu: „poarta ochilor, deschiderea ochilor, în bătaia ochilor”, posibilă aluzie la locul la vedere unde s-a așezat Tamàr. Enàim este un mic sat la vest de Timnà. Este menționat numai aici (probabil Enàm din Ios 15,34)., pe drumul care duce la Timná; căci a văzut că Șelá crescuse și ea nu-i fusese dată lui de soție.
15Iúda a văzut-o și a crezut că este o prostituată#38,15 Este vorba despre o prostituată sacră care juca un mare rol în sărbătorile religioase. Canaàneenii își imaginau fecunditatea divină după modelul fecundității umane. Astfel prostituția sacră trebuia să asigure fertilitatea pământului și fecunditatea oamenilor și a turmelor. Aici Tamàr vrea cu orice preț să dobândească un fiu pentru soțul ei defunct. Gestul ei va fi recunoscut ca drept de către Iùda în v. 26 și lăudat de urmași (Rut 4,12)., pentru că își acoperise fața#38,15 LXX adaugă: „și n-a recunoscut-o”.. 16S-a îndreptat spre ea pe drum și a zis: „Lasă-mă să intru la tine!”. Căci nu știa că este nora sa. Ea a zis: „Ce-mi dai, ca să intri la mine?”. 17El a răspuns: „Îți voi trimite un ied din turmă”. Ea a zis: „Da, dacă îmi dai o garanție până când îl vei trimite”. 18El a zis: „Ce garanție să-ți dau?”. Ea a zis: „Sigiliul tău, colanul tău și toiagul#38,18 Inelul cu pecete și colanul de care era atârnat constituiau un fel de act de identitate. Inelul cu pecete era din metal sau piatră și atârnat pe o coardă în jurul gâtului. Toiagul era un alt mijloc de identificare, cu anumite podoabe și inițiale gravate în metal. Poate fi emblema autorității onducătorului. pe care-l ai în mână”. El i le-a dat, a intrat la ea și ea a zămislit#38,18 LXX adaugă: „de la el”.. 19Ea s-a ridicat, a mers și și-a dat jos vălul și s-a îmbrăcat cu hainele sale de văduvie. 20Iúda a trimis iedul din turmă prin prietenul său din Adulám ca să ia garanția din mâna femeii, dar el n-a găsit-o. 21A întrebat pe oamenii locului și a zis: „Unde este prostituata aceea care stătea la Enáim pe drum?”. Ei au răspuns: „Nu a fost aici nicio prostituată”. 22El s-a întors la Iúda și i-a spus: „N-am găsit-o; și chiar oamenii locului au zis: «Nu a fost aici nicio prostituată»”. 23Iúda a zis: „Să și le țină! Numai să nu ne facem de batjocură. Iată, am trimis iedul acesta, iar tu n-ai găsit-o!”.
24Cam după trei luni, i s-a făcut cunoscut lui Iúda, zicând: „Tamár, nora ta, s-a desfrânat și chiar a zămislit în urma desfrânării”. Iúda a zis: „Scoateți-o afară și să fie arsă!”#38,24 Arderea era o pedeapsă mai rară și era aplicată în cazul prostituției fiicei unui preot (Lev 21,9; Ier 29,22-23).. 25Pe când o scoteau afară, ea a trimis să i se spună socrului ei: „De la omul căruia îi aparțin acestea am zămislit eu; vezi, te rog, ale cui sunt inelul cu pecete, colanul și toiagul acesta”. 26Iúda le-a recunoscut și a zis: „Ea#38,26 LXX are: „Tamàr”. este mai dreaptă decât mine#38,26 În sensul că s-a îngrijit mai mult decât Iùda de urmașii patriarhului, nu că actul său ar fi fost bun. În Fenicia, în sec. al XIV-lea î.C., femeia care asigura prin descendența regală prosperitatea regatului era numită „femeia dreptății regelui”., fiindcă nu i-am dat-o fiului meu Șelá”. Și de atunci nu a mai cunoscut-o#38,26 Relația dintre socrul văduv și noră nu a fost decât ocazională și autorul n-ar vrea ca să fie luată ca un model de urmat.. 27Când i-a venit vremea să nască, iată că în sânul ei erau doi gemeni! 28Și, în timpul nașterii, unul a scos mâna; moașa i-a prins mâna și a legat-o cu un fir roșu, zicând: „acesta a ieșit primul”. 29Dar el și-a tras mâna înapoi și, iată, a ieșit fratele lui. Ea a zis: „cum ți-ai deschis o spărtură!”. De aceea i s-a pus numele Péreț#38,29 „Pèreț” însemană „spărtură”. Din clanul lui se va naște Davíd din Rut (Rut 4,19-22). Se pare că tribul lui a lăsat urme în regiunea Ierusalimului: Pèreț-Uza ( 2Sam 6,8); Bàal Perațím ( 2Sam 5,20); Har Perațím (Is 28,21).. 30Apoi a ieșit fratele lui, care avea firul roșu la mână; de aceea i s-a pus numele Zérah#38,30 Is 60,1 folosește verbul „zāraḥ” și Is 60,3, substantivul „eʰrah”, cu referință la strălucirea răsăritului de soare, roșeața zorilor. Clanul era mai la sud și, probabil, de origine edomită (Gen 36,13).. #46,12; Num 26,19-21; 1Cr 2,3-4 #Rut 1,11-13 #Ier 22,24; Ag 2,23; Ct 8,6; In 6,27 #1Sam 24,18 #25,24 #Rut 4,12.18-22; Mt 1,3-6
Selectat acum:
Geneza 38: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași