Deuteronomul 32
32
Cântarea lui Moise
1„Plecați-vă urechea, cerurilor, și voi vorbi,
ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!
2Să picure ca ploaia învățătura mea,
să se prelingă ca roua spusele mele,
ca ploaia măruntă pe verdeață
și ca ploaia îmbelșugată pe iarbă!
3Căci voi invoca Numele Domnului:
Dați glorie Dumnezeului nostru!
4El este Stânca#32,4 Vechiul Testament îi atribuie deseori lui Dumnezeu numele „Stânca” pentru a evoca apărarea și totodată fundamentul de nezdruncinat pe care se poate construi casa (cf. Dt 32,31; 2Sam 23,3; Is 26,4; 30,29; 44,8; Hab 1,12; Ps 18,3.32; 31,4; 92,16; Mt 7,24-25; 16,18).;
lucrarea lui este desăvârșită,
căci toate căile lui sunt drepte;
El este un Dumnezeu credincios
și nu este în el nedreptate,
El este drept și nepărtinitor.
5S-au răzvrătit împotriva lui:
nu sunt copiii lui cei nelegiuiți,
generație încăpățânată și pervertită!
6Așa răspunzi tu Domnului,
popor nebun și fără pricepere?#32,6 Lit.: „fără înțelepciune”.
Nu este el tatăl tău, care te-a creat,
te-a făcut și te-a susținut?
7Adu-ți aminte de zilele din vechime,
Sòcotește anii,
generație după generație,
întreabă-l pe tatăl tău și îți va povesti,
pe bătrânii tăi și îți vor spune!
8Când Cel Preaînalt
împărțea popoarelor moștenire,
când îi împărțea pe fiii oamenilor,
a fixat hotarele popoarelor
după numărul fiilor lui Israél#32,8 LXX are: „după numărul îngerilor lui Dumnezeu”. În viziunea Vechiului Testament, aceștia erau membri ai curții cerești (v. 43; Ps 29,1; 82,1; 89,7; cf. Tob 5,4 șu). Aici, îngerii sunt patronii popoarelor..
9Căci moștenirea Domnului
este poporul său,
Iacób este partea lui de moștenire.
10El l-a găsit într-un ținut pustiu#32,10 La fel ca în textele profetice, pustiul poate fi și locul întâlnirii de iubire dintre Dumnezeu și poporul său (cf. Os 2,17; 9,10; Ier 2,1-3; Ez 16,3-14).,
în dezordinea urletelor singurătății;
l-a înconjurat, l-a instruit și l-a îngrijit
ca pe pupila ochilor.
11Ca vulturul care își veghează cuibul,
zboară deasupra puișorilor lui,
își deschide aripile,
îl ia și îl poartă pe aripile sale.
12Numai Domnul l-a călăuzit
și nu era cu el niciun dumnezeu străin.
13L-a făcut să urce pe înălțimile țării,
l-a hrănit cu roadele pământului,
l-a făcut să soarbă miere din stâncă
și untdelemn din rocă de cremene,
14untul de la vaci și lapte de la oi,
grăsimea mieilor
și a berbecilor din Basán
și a țapilor,
grâul cel mai bun#32,14 Lit.: „grăsimea rărunchilor grâului”.
și i-a dat de băut vin, sânge de strugure.
15Ieșurùn#32,15 Este numele folosit în poezie pentru Israel. s-a îngrășat și a bătut din picior
– te-ai îngrășat, te-ai îngroșat
și te-ai rotunjit –
l-a abandonat pe Dumnezeul
care l-a făcut,
a disprețuit Stânca mântuirii sale.
16L-au făcut gelos cu [dumnezei] străini,
l-au mâniat cu lucruri abominábile.
17Au adus jertfe demonilor
care nu sunt dumnezeu,
unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,
[dumnezei] noi, veniți de curând,
pe care nu-i știau părinții voștri.
18Ai neglijat Stânca cea care te-a creat,
l-ai uitat pe Dumnezeul care te-a născut.
19Domnul a văzut
și s-a indignat cu mânie
pe fiii și fiicele sale.
20El a zis: «Îmi voi ascunde fața de la ei
și voi vedea care le va fi sfârșitul.
Căci sunt o generație perversă,
fii în care nu este adevăr.
21Ei m-au provocat la gelozie
prin ceea ce nu este dumnezeu,
m-au mâniat cu deșertăciunile lor;
eu îi voi provoca la gelozie
prin ceea ce nu este popor,
îi voi mânia
printr-un popor neînsemnat#32,21 Lit.: „nebun”..
22Căci focul mâniei mele s-a aprins
și va arde până în adâncul Șeólului#32,22 Abisul subteran, locuință a morților.,
va mistui pământul și roadele lui,
va cuprinde de flăcări
temeliile munților.
23Voi aduna rele peste ei
și voi termina săgețile împotriva lor.
24Vor fi secătuiți de foame
și vor fi roși de arsura
și molima distrugătoare.
Voi trimite dinții animalelor
împotriva lor
și veninul târâtoarelor din țărână.
25Afară vor pieri de sabie
și înăuntru, de groază:
și tânărul, și fecioara,
și sugarul, și cel cărunt.
26Am zis: ‹îi voi nimici;
voi șterge amintirea lor
de printre oameni,
27dacă nu m-aș teme
de disprețul dușmanului,
ca nu cumva să pretindă și să zică:
‘mâinile noastre sunt ridicate,
și nu Domnul a făcut toate acestea’›.
28Căci ei sunt un popor
care și-a pierdut mintea
și nu este în ei pricepere.
29Dacă ar fi fost înțelepți,
ar cugeta la aceste lucruri,
și-ar cunoaște sfârșitul.
30Cum ar urmări unul o mie
și doi ar fugări zece mii,
dacă nu i-ar fi vândut Stânca,
dacă Domnul nu i-ar fi predat?
31Căci stânca lor
nu este ca Stânca noastră,
până și dușmanii noștri sunt judecători.
32Ci vița lor este din Sodóma
și din câmpiile Gomórei;
strugurii lor sunt struguri otrăviți,
ciorchinii lor sunt amari.
33Vinul lor este venin de șerpi,
otravă cumplită de viperă.
34Oare nu este el ascuns la mine,
sigilat în vistieriile mele?
35Ale mele sunt răzbunarea și răsplata
când piciorul lor se va clătina.
Căci ziua nenoricirii lor se apropie
și ceea ce este pregătit pentru ei
vine în grabă».
36Domnul va judeca poporul său
și va avea milă de slujitorii săi
când va vedea
că puterea mâinii lor a slăbit
și că nu mai este nici sclav, nici liber.
37El va zice: «Unde sunt dumnezeii lor,
stânca unde căutau refugiu?
38Ei care mâncau grăsimea jertfelor
și beau vinul jertfei lor de băutură.
Să se ridice și să vă ajute
și ei să fie apărarea voastră!
39Vedeți acum că eu, eu sunt
și nu este dumnezeu în afară de mine.
Eu fac să moară și eu fac să trăiască,
eu rănesc și eu vindec
și nu este nimeni
care să vă salveze din mâna mea.
40Căci îmi ridic mâna spre cer#32,40 Un gest de jurământ care se referă aici, în mod antropomorfic, la Dumnezeu însuși. Este jurământul de mântuire pe care Dumnezeu l-a făcut deja patriarhilor. și zic:
‹Viu sunt eu pentru totdeauna!›.
41Când îmi voi ascuți fulgerul sabiei
și mâna mea va lua judecata,
mă voi răzbuna pe dușmanii mei
și-i voi răsplăti pe cei care mă urăsc.
42Voi îmbăta săgețile mele cu sânge
și sabia mea se va hrăni cu carne,
cu sângele celor căzuți și al captivilor,
cu capetele căpeteniilor dușmanului».
43Tresăltați de bucurie, popoare,
pentru poporul lui,
pentru că el răzbună sângele slujitorilor săi
și se va răzbuna
împotriva dușmanilor lui.
Va face ispășire pentru pământul lui
și pentru poporul său”#32,43 LXX are: „Veseliți-vă, ceruri, împreună cu el și să i se închine lui toți fiii lui Dumnezeu! Veseliți-vă, neamuri, împreună cu poporul lui și să-l întărească toți îngerii lui Dumnezeu! Căci sângele fiilor săi este răzbunat și el va răzbuna și va plăti după dreptate dușmanilor săi și le va plăti celor care îl urăsc și va curăți Domnul pământul poporului său.
44Moise a venit și a spus toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului. El și Iósue, fiul lui Nun.
Legea, izvorul vieții
45Moise a terminat de spus toate aceste cuvinte întregului Israél: 46„Puneți-vă la inimă toate cuvintele pe care eu le aduc ca mărturie împotriva voastră astăzi! Să le porunciți fiilor voștri să le țină și să împlinească toate cuvintele acestei legi. 47Căci nu este un lucru zadarnic pentru voi: este viața voastră. Datorită acestui lucru vă veți lungi zilele pe pământul spre care treceți Iordánul ca să-l luați în stăpânire”.
Vestirea morții lui Moise#32,48 Acest paragraf este un adaos aparținând redactorului sacerdotal care a dat Pentateùhului forma finală, adăugându-l la Deuteronom. El repetă ceea ce spunea Num 27,12-14.
48Domnul i-a spus lui Moise în aceeași zi: 49„Urcă pe muntele acesta, Abarím#32,49 Vezi nota la Num 21,11., pe muntele Nebó#32,49 Dt 3,27 vorbea despre „vârful Pisgà”. Cele două nume se referă probabil la două vârfuri din același lanț muntos în Moàb, la nord-est de Marea Moartă., care este în țara Moáb, în dreptul Ierihónului, și privește țara Canaán, pe care o dau fiilor lui Israél ca proprietate! 50Tu vei muri pe muntele pe care urci și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Áaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51pentru că nu ați avut încredere în mine în mijlocul fiilor lui Israél la apele de la Meríba din Cádeș, în pustiul Țin, și pentru că nu m-ați sfințit în mijlocul fiilor lui Israél. 52Tu vei vedea de departe țara, dar nu vei intra în țara pe care o dau fiilor lui Israél”. #4,26 #Is 55,10; Os 6,3; Iob 29,23; Ps 72,6 #Ps 145,17; Ap 15,3 #Is 25,1; Lam 3,23; Ps 33,4 #Rom 9,14 #32,18; Is 1,2.4; Os 1,2; 2,6 #1,35; 32,20; Mt 17,17; Fap 2,40; Fil 2,15 #14,1 #Is 43,1; 63,16; 64,7; In 8,41 #32,18 #4,32 #Gen 10; Fap 17,26 #7,6; Zah 2,16 #Ier 2,2.6; Ez 16,6; Os 13,5 #Ps 17,8 #Ex 19,4 #Gen 24,27; Ex 13,21; 15,13; Ps 80,2 #Ps 81,17 #Iob 29,6 #33,5.26 #31,20 #32,21 #Ps 106,37; 1Cor 10,20; Ap 9,20 #11,28 #32,6 #31,17 #32,5 #32,16 #Am 9,7; Rom 10,19; 11,11; 1Cor 10,22 #11,17 #32,42; Ez 5,16; Ps 38,3; 77,18; Iob 6,4 #28,48.53-57 #Lev 26,22 #28,50 #9,14; Ps 34,17 #9,28 #Is 10,13-14 #2Rg 18,35 #Is 30,17 #Jud 2,14; 1Sam 12,9; Is 50,1; 52,3; Ps 44,13; 2Cr 24,24 #32,4 #Is 5,2; Ier 2,21; Gen 13,13 #Ps 135,14 #Jud 10,14; 1Rg 18,27; Ier 2,28 #32,31 #Ps 50,12-13 #4,35; Is 43,11; Os 13,4; Fap 4,12 #Ap 10,5-6 #Hab 3,11 #7,10 #32,23 #Jud 5,2 #Lc 21,22; Ap 6,10; 19,2 #21,8 #1,1 #4,40 #Num 37,12-23 #34,1 #Gen 25,8.17; 35,29; 49,33 #Num 20,24-25 #1,37; 33,2.8; Ex 17,1-7; Num 20,13 #3,27
Selectat acum:
Deuteronomul 32: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași