Daniel 6
6
VI. DANIÉL, ÎN GROAPA CU LEI#6,0 Episodul este încadrat, din punct de vedere istoric, în perioada evenimentului din Dan 5, după care Dàrius, cucerind Babilònul, l-a ucis pe ultimul suveran, a început o nouă orânduire și o nouă organizare (cf. v. 1), în care iudeul Danièl este plasat în primul rând datorită calităților sale administrative și fidelității față de rege. Această situație nu concordă cu datele avute din izvoarele acadiene. Se știe că Círus a luat Babilònul fără luptă, datorită complicității guvernatorului Gubaru.
Gelozia satrapilor
1Dárius, medul#6,1 Din punct de vedere istoric, nu a fost un rege din Mèdia, ci Círus, regele Persiei, cel care a intrat în 539 î.C. în Babilòn. Aceasta este și data eliberării iudeilor (cf. 2Cr 36,22-23; Esd 1,1-3). Este prevestire sumbră și pentru Antiòh al IV-lea Epifànul, regele nelegiuit și sacrileg (cf. 1Mac 1,21-24; 2Mac 5,21)., a primit domnia când era în vârstă#6,1 Lit.: „era un bărbat de”. Versetul acesta apare în LXX și în unele traduceri ca v. 31 din cap. 5. de șaizeci și doi de ani.
2Lui Dárius i-a plăcut să stabilească peste regat o sută douăzeci#6,2 Atâția sunt, după textul aramaic și traducerea greacă a lui Teodotiòn. LXX are o sută douăzeci și șapte, la fel ca în Cartea Estèrei, care îi atribuie reforma lui Assuèr, adică Xèrxes (cf. Est 1,1). Împărțirea imperiului în satrapii se datorează, în realitate, suveranilor care i-au urmat pe monarhii babilonieni. de satrapi care să fie în tot regatul. 3Peste ei a hotărât să fie trei înalți funcționari#6,3 Cuvântul de origine persană se întâlnește numai în această relatare și nu este ușor a se stabili atribuțiile lor. Exercitau în mod colegial puterea, constituind un fel de consiliu de coroană, un fel de triumvirat (cf. Dan 5,16.29). – dintre care unul era Daniél – cărora satrapii trebuiau să le dea cont, astfel ca regele să nu aibă de suferit. 4Astfel, Daniél îi întrecea pe înalții funcționari și pe satrapi, pentru că în el era un duh deosebit#6,4 Este modelul administratorului înțelept din parabolele evanghelice (cf. Mt 24,44-51; Lc 12,42-46), cunoscut și de scriitorii literaturii sapiențiale ebraice., iar regele s-a gândit să-l pună peste tot regatul. 5Atunci, înalții funcționari și satrapii căutau să găsească un motiv împotriva lui Daniél cu privire la regat, dar nu au putut să găsească niciun motiv de îndoială, pentru că el era credincios și nu se găsea în el nicio neglijență sau [motiv de] îndoială. 6Atunci, oamenii aceștia au zis: „Nu vom găsi împotriva acestui Daniél niciun motiv. De aceea, să căutăm împotriva lui [ceva legat de] legea Dumnezeului său”. 7Apoi, acești înalți funcționari și satrapi au mers în grabă la rege și astfel i-au spus: „Veșnic să trăiești, rege Dárius! 8S-au sfătuit toți înalții funcționari ai regatului, guvernatorii, satrapii, consilierii și prefecții#6,8 Constituiau toată ierarhia mezilor și a perșilor care s-au ridicat împotriva iudeului Danièl. ca regele să stabilească o hotărâre și să o întărească printr-o interdicție potrivit căreia oricine va face o rugăminte vreunui zeu sau om#6,8 Probabil, formula folosită aici vrea să sublinieze divinizarea regelui med, care cerea excluderea absolută a oricărei alte divinități. Această practică, însă, nu a intrat în uz înainte de epoca elenistică, așa că aici apare în mod anacronic. timp de treizeci de zile#6,8 Nu se cunoaște motivul pentru această durată de timp. Probabil se considera că este suficientă pentru a-și atinge scopul. – în afară de tine, rege – să fie aruncat în groapa leilor#6,8 Animalele erau încuiate în grote săpate în pământ și destinate partidelor regale de vânătoare.. 9Acum, rege, hotărăște interdicția și însemnează scrierea, ca să nu poată fi modificată, după legea mezilor și a perșilor, care nu poate fi încălcată#6,9 Dacă legea mezilor și cea a perșilor îi impunea regelui ratificarea unui decret propus de funcționarii regatului, aceștia îi amintesc acum regelui obligația de a se supune acestei legi. Precizările din v. 8-9 au scopul de a scoate în lumină că persecuția împotriva iudeilor și a lui Danièl pornea de la intrigile funcționarilor regali și nu de la regele însuși, care în toată perioada dominației persane s-a arătat tolerant și cu sentimente religioase profunde (cf. memoriile lui Èsdra și Nehemía: Esd 4; Neh 3,33–7,4).!”. 10După acestea, regele Dárius a însemnat scrierea și interdicția.
Rugăciunea lui Daniél
11Când Daniél a aflat că s-a însemnat scrierea, a venit acasă, unde ferestrele erau deschise în camera de sus#6,11 Într-un colț al terasei, în mod obișnuit, se construiau camere pentru odihnă, reculegere și rugăciuni (cf. Is 22,1; Tob 3,10; Idt 8,5; Fap 10,9). către Ierusalím și unde de trei ori pe zi îngenunchea#6,11 Lit.: „îngenunchea pe genunchii lui”. Atestare indirectă a ritmului și a poziției adoptate de evrei pentru rugăciune în sec. al II-lea î.C. (cf. 1Rg 8,44-48; 2Cr 6,13; Ps 55,18; 119,164)., se ruga și-l lăuda pe Dumnezeu, așa cum făcea și înainte de aceasta. 12Atunci, oamenii aceștia au venit în grabă și l-au găsit pe Daniél rugându-se și implorându-l pe Dumnezeul său. 13Atunci, au venit și i-au zis regelui referitor la interdicția regelui: „Oare nu ai semnat interdicția ca orice om care ar face vreo rugăminte vreunui Dumnezeu sau om – în afară de tine, rege – să fie aruncat în groapa leilor?”. Regele a răspuns și a zis: „Sigur, cuvântul este ca legea mezilor și a perșilor, care nu poate fi încălcată”#6,13 Cuvintele acestea, pronunțate de rege mai înainte ca acesta să știe cine este vinovatul, îl prind pe rege în capcana din care nu mai poate ieși: condamnarea inevitabilă a lui Danièl.. 14Ei au luat cuvântul și i-au zis regelui: „Daniél, unul dintre fiii iudeilor deportați, nu ține porunca ta, rege, și nici interdicția pe care ai semnat-o, ci de trei ori pe zi face rugăciuni”. 15Regele, când a auzit cuvântul, s-a întristat foarte mult pentru el și pentru Daniél și și-a pus în inimă să-l salveze; și până la apusul soarelui s-a străduit să-l elibereze. 16Atunci, oamenii aceștia s-au năpustit la rege și i-au zis: „Tu știi, rege, că este o lege a mezilor și a perșilor, că orice interdicție și hotărâre pe care a stabilit-o regele nu poate fi modificată”.
Daniél, în groapa leilor
17Atunci, regele a răspuns și a spus să fie adus Daniél și să fie aruncat în groapa leilor. Regele a luat cuvântul și i-a spus lui Daniél: „Dumnezeul tău, căruia tu îi slujești neîntrerupt, el poate să te salveze”. 18Au adus o piatră și au pus-o la gura gropii. Regele a sigilat-o cu inelul#6,18 În partea superioară a grotei unde erau animalele, existau găuri pentru a coborî hrana animalelor (cf. Gen 29,2). Regele sigila deschizătura (cf. Gen 38,12; 1Rg 21,8; Ier 22,24; Ag 2,23; Mt 27,66). său și cu inelul nobililor săi, pentru ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniél. 19Regele a venit în palatul său și a petrecut noaptea în post#6,19 Ca semn de doliu și de durere (cf. 2Sam 12,16; 21,10; 1Rg 21,27)., nu au fost aduse concubine#6,19 Abstinența de la plăcere este semn de doliu (cf. Il 2,16). și somnul l-a părăsit. 20Regele s-a ridicat dis-de-dimineată, odată cu zorile, și s-a grăbit să vină la groapa leilor. 21Și, apropiindu-se de groapă, l-a strigat cu glas îngrijorat pe Daniél. Regele a luat cuvântul și i-a zis lui Daniél: „Daniél, slujitorul Dumnezeului celui viu#6,21 Regele vorbește deja ca unul care crede (cf. Dt 5,26; Ios 3,10; 1Sam 17,26)., oare Dumnezeul tău, căruia îi slujești neîntrerupt, te-a putut salva de lei?”. 22Atunci, Daniél i-a vorbit regelui: „Rege, să trăiești veșnic! 23Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul său, care a închis#6,23 Îngerul care apărea vizibil în Dan 3, aici este evocat numai prin mărturia lui Danièl despre propria lui eliberare. La acest verset se face aluzie în Evr 11,33. gura leilor și nu mi-au făcut niciun rău, pentru că înaintea lui am fost găsit nevinovat; ba chiar nici înaintea ta, rege, nu am făcut niciun rău”. 24Atunci, regele s-a bucurat foarte mult pentru aceasta și a poruncit ca Daniél să fie scos din groapă. Daniél a fost scos din groapă și nu au găsit pe el nicio rană, pentru că el își pusese încrederea în Dumnezeul său. 25Regele a poruncit să fie aduși oamenii aceia care-l vorbiseră de rău pe Daniél. I-au aruncat în groapa leilor pe ei, pe copiii lor și pe soțiile lor#6,25 Conform legii personalității corporative (cf. Ios 7,24-25; Est 9,13-14), chiar dacă, deja de mult timp, Ezechièl pusese în lumină doctrina responsabilității personale (cf. Ez 14,12; 18; 33,10-20).. Și nu au ajuns la fundul gropii că leii i-au înșfăcat și le-au zdrobit toate oasele.
Mărturisirea de credință a regelui
26Atunci, Dárius, regele, a scris către toate popoarele, neamurile și limbile care locuiau pe tot pământul: „Să aveți multă pace! 27Dau poruncă potrivit căreia, în toată stăpânirea regatului meu, [oamenii] să se teamă și să tremure înaintea Dumnezeului lui Daniél, căci el este Dumnezeul cel viu, care dăinuie în veci: domnia lui nu va fi distrusă și stăpânirea lui este fără de sfârșit. 28El eliberează și mântuiește#6,28 Cei doi termeni „a mântui” și „a scăpa” se completează în istoria mântuirii (cf. Ex 6,6-8). Totuși, mântuirea exprimă scopul și rezultatul acțiunii eliberatoare a lui Dumnezeu. De aceea, aceste două verbe, în Cartea lui Danièl, se întâlnesc mereu împreună (cf. Dan 3,15.17.28-29; 6,15.17.21.28)., el face semne și minuni în ceruri și pe pământ. El l-a scăpat pe Daniél din ghearele#6,28 Lit.: „mâna”. leilor”.
29Daniél a avut succes sub domnia lui Dárius și sub domnia lui Círus, persanul#6,29 Drept consecință a nevinovăției sale, Dumnezeu nu doar l-a eliberat pe Danièl (cf. Dan 6,28), dar i-a dat succes atât în timpul domniei lui Dàrius, cât și a succesorului său, Círus, deși afirmația, din punct de vedere istoric, este anacronică: Círus a domnit între 559-529 î.C., în timp ce Dàrius I a domnit între 522 și 485 î.C. LXX traduce: „a fost pus în domnie”; capitolul se termină cu moartea lui Dàrius și venirea la tron a lui Círus, persanul.. #2,4 #Ps 55,18 #Ps 28,2 #Dan gr. 14,31 #Est 8,8 #2Tim 4,17 #3,95 (28) #1Mac 2,60 #3,98 (31) #3,96 (29) #4,31; 12,7 #3,99 (32)s
Selectat acum:
Daniel 6: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași