Daniel 1
1
I. TINERI EVREI, LA CURTEA LUI NABUCODONOSÓR#1,0 Primul capitol este introducere la întreaga carte, atât pentru situația istorică, cât și referitor la caracterul cărții. Epoca este cea a lui Nabucodonosòr (604-562 î.C.), regele Babilònului în timpul căruia au avut loc deportările iudeilor și distrugerea Ierusalímului și a templului (cf. 2Rg 24–25). Protagoniștii acestui capitol apar în toată cartea. Peripețiile lor încep cu prima deportare a iudeilor, datată în anul al treilea al regelui Ioiachím din Iùda (609-598 î.C.). Cele două teme principale din acest episod – fidelitatea față de Dumnezeu a celor patru tineri și înțelepciunea dăruită lor ca recompensă a fidelității – sunt temele fundamentale ale întregii cărți.
1În anul al treilea#1,1 E vorba de anul 606 î.C. (cf. 2Rg 23,33-34). al domniei lui Ioiachím, regele lui Iúda, a venit Nabucodonosór, regele din Babilón, la Ierusalím și l-a asediat#1,1 După mărturiile biblice, Nabucodonosòr a asediat Ierusalímul prima dată în 598 î.C., în timpul domniei lui Ioiachin, succesorul lui Ioiachím, ajuns la tron în anul 598 î.C. și depus îndată după aceea (cf. 2Rg 25,8-16). Totuși, și în timpul domniei lui Ioiachím, Nabucodonosòr a trimis împotriva lui Iùda trupe de caldei, de aramei, de moabiți și de amoniți (cf. 2Rg 24,1-2).. 2Domnul l-a dat în mâna lui pe Ioiachím, regele lui Iúda, și o parte din vasele#1,2 Acest tribut din instrumentarul templului trebuie să fi fost prețul în schimbul căruia Nabucodonosòr trebuia să ridice asediul (cf. un eveniment asemănător în 1Rg 14,25-26). casei lui Dumnezeu și le-a dus în ținutul Șineár#1,2 Este teritoriul extins al Mesopotàmiei de Jos, unde Babilònul era una dintre cetățile principale, capitala de la care a luat nume imperiul lui Nabucodonosòr (cf. Gen 10,10). Amintirea acestei regiuni evocă și ideea idolatriei și a nelegiuirii căreia trebuiau să-i slujească vasele din sanctuarul lui Yhwh (cf. Zah 5,11)., în casa zeului lui: a dus vasele în vistieria#1,2 Lit.: „în casa vistieriei”. Vasele sanctuarului Domnului sunt oferite zeilor din Babilòn ca trofeu de victorie. zeului său.
3Regele i-a zis lui Așpenáz#1,3 Numele unei persoane necunoscute în altă parte, de origine persană., mai-marele peste eunuci#1,3 Expresie-termen tehnic pentru a indica guvernatorul palatului regal, care avea în grijă în special personalul curții., să aducă dintre fiii lui Israél, din descendența regească#1,3 Niciunul dintre cei patru tineri evrei nu pare să fi fost din familia regală. și dintre nobili 4tineri#1,4 Lit.: „copii”. care să nu aibă niciun cusur, frumoși la înfățișare, instruiți în toată înțelepciunea#1,4 Adică în toate ramurile de care se ocupa înțelepciunea, asemenea lui Solomòn (cf. 2Cr 9)., cunoscători ai științei, pricepuți în cunoaștere și viguroși#1,4 Lit.: „care au putere în ei”., ca să poată sta în palatul regelui, să-i învețe scrierea și limba caldéilor#1,4 Scrierea era cea numită „cuneiformă”, necunoscută în Palestína, iar limba era cea a semiților din est, adică babiloniana sau acadica.. 5Regele a stabilit pentru ei potrivit cu fiecare zi o porție din hrana regelui și vinul pe care îl bea el, ca să-i crească timp de trei ani, iar la sfârșitul lor să stea înaintea regelui#1,5 Adică vor intra în slujba regelui ca funcționari. Acest tip de educație a funcționarilor regali era un obicei frecvent în Antichitatea orientală. Alexandru cel Mare a adoptat-o pentru curtea lui. Políbius menționează 600 de tineri instruiți în timpul lui Antiòh Epifànul.. 6Între ei erau [câțiva] dintre fiii lui Iúda#1,6 Nu deoarece ar mai fi fost alții care să provină din alte triburi, ci pentru a pune în evidență tinerii virtuoși care existau printre deportații iudei.: Daniél, Ananía, Mișaél și Azaría#1,6 Numele celor patru tineri iudei sunt destul de frecvente în onomastica biblică. Numele lui Danièl, la fel ca și cel al lui Iob, are și un răsunet extrabiblic și legendar.. 7Căpetenia eunucilor le-a pus numele#1,7 Numele date de căpetenia eunucilor sunt toate de origine și cu semnificație babiloniană: Beltșațàr însemna, probabil, „viața lui să fie protejată” (asemenea babilonianului Balàt-Sar-Usùr); Șadràc înseamnă „slujitorul zeului Akù”; Mèșac înseamnă „cine este ca [zeul] Akù?”; Àbed-Nègo înseamnă „slujitorul [zeului] Nègo”. [acestea]: lui Daniél i-a pus [numele] Beltșațár, lui Ananía, Șadrác, lui Mișaél, Méșac și lui Azaría, Àbed-Négo. 8Daniél și-a pus la inimă să nu se întineze#1,8 În mâncărurile păgânilor era pericolul să se găsească și cărnuri de animale impure, interzise de lege (cf. Lev 11). În afară de aceasta, exista suspiciunea că ar fi putut fi oferite mai întâi ca sacrificiu idolilor (cf. Dt 32,38). Exemplul lui Eleazàr (cf. 2Mac 6,18-31) dădea roade în timpul în care era scrisă Cartea lui Danièl. din porția de hrană a regelui și din vinul pe care îl bea el și a cerut#1,8 Lit.: „a căutat”. de la căpetenia eunucilor să poată să nu se întineze. 9Dumnezeu i-a dat lui Daniél [să afle] har și îndurare înaintea căpeteniei eunucilor. 10Căpetenia eunucilor i-a zis lui Daniél: „Eu mă tem de stăpânul meu, regele, care a stabilit hrana voastră și băutura voastră. De ce să vadă fețele voastre mai abătute decât cele ale tinerilor de vârsta voastră și să faceți vinovat capul meu înaintea regelui?”. 11Daniél i-a zis îngrijitorului#1,11 Cuvântul are o semnificație neclară și este interpretat în versiunile grecești ca nume propriu. pe care îl stabilise căpetenia eunucilor peste Daniél, Ananía, Mișaél și Azaría: 12„Încearcă-i pe slujitorii tăi timp de zece zile: să ni se dea din legume să mâncăm și apă să bem! 13Apoi să se vadă fețele noastre și înfățișarea noastră și înfățișarea tinerilor care mănâncă din porția de hrană a regelui! Și după cum vei vedea, așa să faci cu slujitorii tăi!”. 14El i-a ascultat în privința aceasta și i-a încercat timp de zece zile. 15La sfârșitul celor zece zile, înfățișarea lor era mai bună și trupul lor mai gras decât cel al tuturor tinerilor care mâncau din porția de hrană a regelui. 16Îngrijitorul lua porția lor de hrană și vinul pe care trebuia să-l bea ei și le dădea legume. 17Acestor patru tineri, Dumnezeu le-a dat cunoaștere și instruire în orice scriere și înțelepciune. Iar Daniél era priceput în toate viziunile și visele#1,17 În felul acesta, Danièl participă la carisma profetică, întrucât prin vise și viziuni, Dumnezeu își face cunoscută profeților voința sa (cf. Num 12,6). În felul acesta, este precizat și conținutul cărții care va relata visele interpretate de Danièl (Dan 2–7) și viziunile avute de el (Dan 8–12).. 18La sfârșitul zilelor despre care spusese regele ca să-i aducă, căpetenia eunucilor i-a adus înaintea lui Nabucodonosór. 19Regele a vorbit cu ei și nu s-a găsit [nimeni] asemenea lui Daniél, Ananía, Mișaél și Azaría. Și ei au stat înaintea regelui. 20În orice lucru de înțelepciune sau de înțelegere pe care regele îl căuta la ei, i-a găsit de zece ori peste toți magii și astrologii#1,20 În acea perioadă, erau renumiți ca fiind în posesia puterilor taumaturgice (cf. Ex 7,11.22; 8,3.14) și de previziune (cf. Gen 41,8). care erau în tot regatul său. 21Și Daniél a fost astfel până în anul întâi al lui Círus, regele#1,21 Círus a ocupat Babilònul în 539 î.C. Danièl ar fi avut peste 80 de ani. Se vede cronologia convențională a cărții care prezintă multe dificultăți.. #2Cor 36,6-7 #In 10,10; 11,2; 14,1.9 #2Rg 25,29-30 #Idt 10,5; 12,2; Tob 1,11; 2Mac 5,27; 6,18-7,42 #Gen 39,4.21; 1Rg 8,50; Est 2,9 #Gen 24,55; 31,7; Ap 2,10 #Gen 41,12; Dan 5,5 #1Rg 10,3-4 #2,2.10.27; 4,4; 5,7.11.15
Selectat acum:
Daniel 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași