2 Cronici 20:5-13

Iosafát a stat [în picioare] în mijlocul adunării lui Iúda și a Ierusalímului, în casa Domnului, înaintea curții celei noi. Și a zis: „Doamne Dumnezeul părinților noștri, oare nu ești tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești tu peste toate domniile popoarelor? Oare nu sunt în mâna ta tăria și puterea? Nimeni nu poate să stea înaintea ta. Oare nu ești tu Dumnezeul nostru, care i-ai alungat pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului tău, Israél, și nu i-ai dat-o tu descendenței lui Abrahám, care te iubește pentru totdeauna? Ei au locuit în ea și au construit în ea un sanctuar pentru numele tău, zicând: «Dacă va veni peste noi vreun rău, sabie sau judecată, ciumă sau foamete, vom veni înaintea acestei case și înaintea feței tale, – căci numele tău este în casa aceasta – vom striga către tine din necazul nostru, iar tu ne vei asculta și ne vei elibera». Acum, iată, fiii lui Amón, ai lui Moáb și cei din muntele Seír, la care i-ai dat lui Israél să meargă atunci când venea din țara Egiptului, – căci s-au abătut de la ei și nu i-au nimicit – iată-i cum ne răsplătesc, venind să ne alunge din moștenirea ta pe care tu ne-ai dat-o în stăpânire! Dumnezeul nostru, oare nu vei face judecată împotriva lor? Căci noi nu avem putere înaintea acestei mari mulțimi care vine împotriva noastră. Noi nu știm ce să facem, iar ochii noștri sunt [îndreptați] spre tine!”. Întregul Iúda stătea înaintea Domnului: pruncii, soțiile și fiii lor.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu 2 Cronici 20:5-13