Iehoșafat a stat în adunarea lui Iuda și a Ierusalimului, la Casa DOMNULUI, înaintea curții celei noi și a zis:
„DOAMNE, Dumnezeul strămoșilor noștri, oare nu ești Tu Dumnezeu în Ceruri? Oare nu stăpânești Tu peste toate regatele națiunilor? Puterea și forța sunt în mâna Ta și nimeni nu Ți se poate împotrivi! Oare nu Tu, Dumnezeul nostru, ești Cel Care i-ai alungat pe locuitorii acestei țări dinaintea poporului Tău Israel și n-ai dat-o Tu, pentru totdeauna, descendenților lui Avraam, prietenul Tău? Ei au locuit în ea și au construit în ea un Lăcaș Sfânt pentru Numele Tău, zicând: «Dacă va veni asupra noastră vreo nenorocire, sabia, judecata, molima sau foametea, vom sta înaintea acestei Case și înaintea Ta, căci Numele Tău este în Casa aceasta, vom striga către Tine, în necazul nostru, și Tu ne vei asculta și ne vei salva!».
Acum, iată, fiii lui Amon, Moabul și cei din muntele Seir – în teritoriul cărora nu i-ai dat voie lui Israel să intre atunci când venea din țara Egiptului, căci el i-a ocolit și nu i-a nimicit – iată cum ne răsplătesc: ei vin să ne alunge din moștenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire. O, Dumnezeul nostru, oare nu-i vei judeca Tu? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mulțimi numeroase care vine împotriva noastră. Noi nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați către Tine“.
Toți bărbații din Iuda stăteau înaintea DOMNULUI cu copilașii, soțiile și fiii lor.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
