2 Cronici 20:5-13
2 Cronici 20:5-13 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Iehoșafat a stat în adunarea poporului numit Iuda – în Ierusalim – la casa lui Iahve, înaintea acelei curți noi; și a zis: „Doamne, Dumnezeul strămoșilor noștri, oare nu Tu ești Dumnezeu în cer? Oare nu guvernezi Tu toate regatele popoarelor? Mâna Ta deține autoritatea și forța; și nimeni nu Ți se poate opune! Oare nu Tu, Dumnezeul nostru, ești Cel care i-ai alungat (la început) pe locuitorii acestei țări din fața poporului Tău numit Israel ca să o dai pentru totdeauna urmașilor lui Avraam – prietenul Tău? Ei au locuit în țară și au construit în ea un sanctuar pentru numele Tău, zicând: «Va fi posibil să vină împotriva noastră vreun dezastru – sabia, sau judecata, sau epidemia ori foametea. Dacă noi vom sta cu fața spre această casă și spre Tine – pentru că Numele Tău este în această casă – și dacă, în acea situație dificilă, vom striga spre Tine, Te rugăm să ne asculți și să ne salvezi!» Acum, privește la amoniți, la moabiți și la cei din muntele Seir – în teritoriul cărora nu i-ai permis lui Israel să intre atunci când venea de pe teritoriul Egiptului. Atunci, Israel i-a ocolit și nu i-a distrus. Vezi cum ne recompensează ei: vin să ne alunge din proprietatea Ta pe care ne-ai dat-o ca moștenire! Dumnezeul nostru, oare nu îi vei judeca Tu? Noi suntem fără nicio șansă de victorie în fața acestei mari mulțimi de oameni care vine împotriva noastră! Nu știm ce să ne facem; dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine!” Toți bărbații din teritoriul numit Iuda stăteau în fața lui Iahve având copilașii, soțiile și fiii lor acolo.
2 Cronici 20:5-13 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și Iosafat a stat în picioare în adunarea lui Iuda și Ierusalim, în casa DOMNULUI, înaintea curții noi, Și a spus: DOAMNE Dumnezeul părinților noștri, nu ești tu Dumnezeu în cer? Și nu domnești peste toate împărățiile păgânilor? Și nu este în mâna ta putere și tărie, astfel încât nimeni nu este în stare să ți se împotrivească? Nu ești tu Dumnezeul nostru, care ai alungat pe locuitorii acestei țări dinaintea poporului tău, Israel, și ai dat-o seminței lui Avraam, prietenul tău, pentru totdeauna? Și au locuit în ea și ți-au construit în ea un sanctuar pentru numele tău, spunând: Când răul vine peste noi, ca sabia, judecata sau ciuma sau foametea, dacă noi stăm înaintea acestei case și în prezența ta (fiindcă numele tău este în această casă) și strigăm către tine în nenorocirea noastră, atunci tu vei asculta și vei ajuta. Și acum, iată, copiii lui Amon și ai lui Moab și ai celor din muntele Seir, împotriva cărora nu ai lăsat pe Israel să lupte când au ieșit din țara Egiptului, ci s-au abătut de la ei și nu i-au nimicit; Iată, spun, cum ne răsplătesc, să vină și să ne arunce din stăpânirea ta, pe care ne-ai dat-o să o moștenim. O Dumnezeul nostru, nu îi vei judeca? Fiindcă nu avem putere împotriva acestei mari cete care vine împotriva noastră; nici nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt la tine. Și tot Iuda a stat în picioare înaintea DOMNULUI, cu micuții lor, soțiile lor și copiii lor.
2 Cronici 20:5-13 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Iosafat a venit în mijlocul adunării lui Iuda și a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curții celei noi, și a zis: „Doamne, Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria și puterea, așa că nimeni nu Ți se poate împotrivi? Oare nu i-ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului Tău, Israel, și nu i-ai dat-o Tu pentru totdeauna de moștenire seminței lui Avraam, care Te iubea? Ei au locuit-o și Ți-au zidit în ea un Locaș Sfânt pentru Numele Tău, zicând: «Dacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom înfățișa înaintea Casei acesteia și înaintea Ta, căci Numele Tău este în Casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strâmtorării noastre, și Tu ne vei asculta și ne vei mântui.» Acum, iată, fiii lui Amon și ai lui Moab și cei din muntele Seir, la care nu i-ai îngăduit lui Israel să intre când venea din țara Egiptului – căci s-a abătut de la ei și nu i-a nimicit –, iată-i cum ne răsplătesc acum, venind să ne izgonească din moștenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire! O, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulțimi care înaintează împotriva noastră și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine.” Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele și fiii lor.
2 Cronici 20:5-13 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
După ce toți s-au adunat, În al lor mijloc, Iosafat S-a dus, în curtea cea pe care Lăcașul Domnului o are Și zise către Dumnezeu: „Doamne, Tu care-ai fost mereu, Domn al părinților pe care Neamul lui Israel îi are, Oare nu Tu împărățești Și oare nu Tu stăpânești Asupra celor care sânt Pe fața-ntregului pământ? Nu ești stăpânul tuturor Mai marilor neamurilor? N-ai Tu tărie-n mâna Ta, Încât, nimeni nu-Ți poate sta În față și să izbutească, Ție să Ți se-mpotrivească? Oare nu Tu i-ai izgonit Pe-aceia care-au locuit Această țară minunată, Cari moștenire a fost dată Pentru Avram – pe veșnicie – Și pentru a lui seminție? Nu erai Tu iubit de el? N-ai dat țara, lui Israel? Al tău popor a locuit Țara și-n ea a construit Un sfânt locaș, unde – mereu – Stă Numele lui Dumnezeu. După ce Casa s-a-nălțat, Poporul Tău a cuvântat: „Atunci când întâmpla-se-va, Să vină peste noi – cumva – Nenorocirea, sabia, Vreo judecată, foametea Sau ciuma și veni-vom noi La sfântul Tău locaș apoi – Unde-i aflat Numele Tău – Ca să strigăm, în ceasul rău, La Tine, stând în fața Ta, Atunci Tu ne vei asculta Și-n urmă, mântuire ai, Pentru al Tău popor, să dai.” Ai lui Amon fii s-au unit Cu cei din neamul Moabit, Precum și cu ai lor fârtați, În muntele Seir aflați – Acolo unde n-ai lăsat, Poporul Tău, să fi intrat, Când din Egipt l-ai dezrobit Și astfel, nu i-a nimicit. Acum vor să ne răsplătească, Venind ca să ne izgonească Din moștenirea ce ne-ai dat-o Și-n stăpânire ne-ai lăsat-o! Nu ai să-i judeci Tu, pe ei? Căci noi, acum, suntem acei Cari, de putere, sunt lipsiți. Avem doar ochii ațintiți Spre Tine, Doamne, și-așteptăm Sprijinul Tău să-l căpătăm!” Toată-a lui Iuda adunare Era aflată în picioare, În fața Domnului. Erau Bărbați, pe care-i însoțeau – La Casa Domnului – atunci Nevestele, cu ai lor prunci, Cu fetele și fii lor.
2 Cronici 20:5-13 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Iosafát a stat [în picioare] în mijlocul adunării lui Iúda și a Ierusalímului, în casa Domnului, înaintea curții celei noi. Și a zis: „Doamne Dumnezeul părinților noștri, oare nu ești tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești tu peste toate domniile popoarelor? Oare nu sunt în mâna ta tăria și puterea? Nimeni nu poate să stea înaintea ta. Oare nu ești tu Dumnezeul nostru, care i-ai alungat pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului tău, Israél, și nu i-ai dat-o tu descendenței lui Abrahám, care te iubește pentru totdeauna? Ei au locuit în ea și au construit în ea un sanctuar pentru numele tău, zicând: «Dacă va veni peste noi vreun rău, sabie sau judecată, ciumă sau foamete, vom veni înaintea acestei case și înaintea feței tale, – căci numele tău este în casa aceasta – vom striga către tine din necazul nostru, iar tu ne vei asculta și ne vei elibera». Acum, iată, fiii lui Amón, ai lui Moáb și cei din muntele Seír, la care i-ai dat lui Israél să meargă atunci când venea din țara Egiptului, – căci s-au abătut de la ei și nu i-au nimicit – iată-i cum ne răsplătesc, venind să ne alunge din moștenirea ta pe care tu ne-ai dat-o în stăpânire! Dumnezeul nostru, oare nu vei face judecată împotriva lor? Căci noi nu avem putere înaintea acestei mari mulțimi care vine împotriva noastră. Noi nu știm ce să facem, iar ochii noștri sunt [îndreptați] spre tine!”. Întregul Iúda stătea înaintea Domnului: pruncii, soțiile și fiii lor.
2 Cronici 20:5-13 Noua Traducere Românească (NTR)
Iehoșafat a stat în adunarea lui Iuda și a Ierusalimului, la Casa DOMNULUI, înaintea curții celei noi și a zis: „DOAMNE, Dumnezeul strămoșilor noștri, oare nu ești Tu Dumnezeu în Ceruri? Oare nu stăpânești Tu peste toate regatele națiunilor? Puterea și forța sunt în mâna Ta și nimeni nu Ți se poate împotrivi! Oare nu Tu, Dumnezeul nostru, ești Cel Care i-ai alungat pe locuitorii acestei țări dinaintea poporului Tău Israel și n-ai dat-o Tu, pentru totdeauna, descendenților lui Avraam, prietenul Tău? Ei au locuit în ea și au construit în ea un Lăcaș Sfânt pentru Numele Tău, zicând: «Dacă va veni asupra noastră vreo nenorocire, sabia, judecata, molima sau foametea, vom sta înaintea acestei Case și înaintea Ta, căci Numele Tău este în Casa aceasta, vom striga către Tine, în necazul nostru, și Tu ne vei asculta și ne vei salva!». Acum, iată, fiii lui Amon, Moabul și cei din muntele Seir – în teritoriul cărora nu i-ai dat voie lui Israel să intre atunci când venea din țara Egiptului, căci el i-a ocolit și nu i-a nimicit – iată cum ne răsplătesc: ei vin să ne alunge din moștenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire. O, Dumnezeul nostru, oare nu-i vei judeca Tu? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mulțimi numeroase care vine împotriva noastră. Noi nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați către Tine“. Toți bărbații din Iuda stăteau înaintea DOMNULUI cu copilașii, soțiile și fiii lor.
2 Cronici 20:5-13 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Iosafat a venit în mijlocul adunării lui Iuda și a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curții celei noi. Și a zis: „Doamne, Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria și puterea, așa că nimeni nu Ți se poate împotrivi? Oare n-ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului Tău Israel și n-ai dat-o Tu pentru totdeauna de moștenire seminței lui Avraam, care Te iubea? Ei au locuit-o și Ți-au zidit în ea un locaș sfânt pentru Numele Tău, zicând: ‘Dacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom înfățișa înaintea casei acesteia și înaintea Ta, căci Numele Tău este în casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strâmtorării noastre, și Tu ne vei asculta și ne vei mântui!’ Acum, iată, fiii lui Amon și ai lui Moab și cei din muntele Seir, la care n-ai îngăduit lui Israel să intre când venea din țara Egiptului – căci s-a abătut de la ei și nu i-a nimicit –, iată-i cum ne răsplătesc acum, venind să ne izgonească din moștenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire! O, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulțimi care înaintează împotriva noastră și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine!” Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele și fiii lor.