YouVersion
Pictograma căutare

Psalmii 51:10-17

Psalmii 51:10-17 BIV2014

Apoi, în mine, eu aș vrea Ca Tu Doamne s-așezi, odată, O nouă inimă, curată. Un duh statornic, de la Tine, Care e nou, să pui în mine. Să nu mă lepezi, te rog eu, Doamne, din fața Ta. Mereu, Să lași în mine Duhul Sfânt, Trimis de Tine, pe pământ. Dă-mi binecuvântarea care Doar mântuirea Ta o are Și sprijinește-a mea ființă Cu duhul de bunăvoință! Pe toți, am să-i învăț apoi, Căile Tale și-napoi, Toți păcătoșii au să vină Ca lângă Tine să se țină. Mă izbăvește, Domnul meu, De sângele pe care eu, Pe a mea cale, l-am vărsat. Atuncea fi-vei lăudat, Necontenit, de limba-mi care Vesti-va îndurarea-Ți mare. Deschide-mi gura și-atunci eu Am să Te laud, tot mereu. Jertfe, dacă ai fi voit, Îți aduceam eu, negreșit. Dar jertfele ce se socot A fi drept ardere de tot, Ție nu-Ți plac. Precum se știe, Jertfa care Îți place Ție, Se-arată-a fi un duh zdrobit. Tu, Doamne, n-ai disprețuit O inimă care-i zdrobită, Îndurerată și mâhnită.