Apostolii au revenit,
Toți, la Iisus, și-au povestit
Ceea ce li s-a întâmplat,
Pe drum, și cum i-au învățat
Pe oameni, precum El le-a spus.
Atuncea, i-a chemat Iisus,
Mai la o parte, și-a zis: „Știu.
Să mergem, într-un loc pustiu,
Ca să vă odihniți acum,
Căci ați bătut atâta drum.”
Iisus știa că-s obosiți,
Că tot mereu sunt hărțuiți,
Încât n-au timp nici să prânzească
Și nicidecum să se-odihnească.
Ei, o corabie-au luat
Și-un loc pustiu au căutat.
Mulțimea i-a văzut plecând,
Și-a mers, în urma lor, iar când,
Din luntre, ei au debarcat,
Norodul i-a întâmpinat.
Ca niște oi – fără păstor –
Văzându-i, pe Învățător
L-a-nvins mila: a vindecat
Bolnavi, și-nvățături, a dat.
Discipolii, într-un târziu,
I-au spus: „Acest loc e pustiu
Și iată că s-a înserat.
Norodul trebuie lăsat
Să plece. Lasă-i, nu-i mai ține,
Să meargă-n satele vecine,
Pâine să-și ia, căci nimeni n-are,
Nici o fărâmă, de mâncare.”
Iisus le-a zis: „Dați-le voi
Ca să mănânce!” „Vrei, ca noi
Să luăm pâine, pentru ei?
Dar n-avem bani! Vreo câțiva lei –
Cam două sute – de-ncercăm,
Abia putem să adunăm!” –
Răspuns I-a dat, pe loc, în cor,
Tot grupul ucenicilor.
El zise: „Câte pâini aveți?
Mergeți, degrabă, și vedeți!”
„Vom face cum ne poruncești!
Avem cinci pâini doar, și doi pești.
Atâta tot avem, cu noi” –
Răspuns-au ucenici-apoi.
„Grupați în cete, tot poporul!”–
Le-a poruncit Învățătorul.
Când ucenicii au sfârșit,
Întreg norodul, de-mpărțit –
Căci câte cincizeci, ei au pus,
Și câte-o sută, cum le-a spus –
Iisus luă cele cinci pâini
Și pești-n ale Sale mâini,
Spre cer, ochii, și-a ridicat,
Hrana, a binecuvântat,
A frânt-o în bucăți mai mici,
Dându-le-apoi, la ucenici,
Să le împartă tuturor.
Astfel, acel întreg popor
Aflat acolo, a mâncat
Până când toți s-au săturat.
Coșuri, în urmă-au fost aduse,
Și-n ele, resturi fost-au puse,
Iar când, apoi, s-au numărat,
Văzură că s-au ridicat
Douăsprezece coșuri, rase,
Cu firmiturile rămase.
Au fost, atuncea, săturați,
Un număr de cinci mii bărbați.
Pe ucenicii Săi, Iisus,
În acea seară chiar, i-a pus
Să ia corabia-napoi,
Către Betsaida. El, apoi,
A dat drumul poporului
Și-a mers pe vârful muntelui,
În liniște, de s-a rugat.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
