YouVersion
Pictograma căutare

2 Împărați 7:3-9

2 Împărați 7:3-9 BIV2014

Tocmai atuncea s-a brodit, Că patru oameni s-au oprit La poarta care străjuia Intrarea în Samaria. Oameni-acei, leproși, erau Și de mâncare căutau. Ei, între ei, s-au sfătuit Și-n felu-acesta au vorbit: „La ce bun oare, să ne-oprim Aici, când tot o să murim? Dacă-n cetate intrăm noi, De foame vom pieri apoi. Aici dacă vom rămânea, O să murim, de-asemenea. Mai bine, haidem fraților, La oastea Sirienilor, Căci cine știe ce-o să iasă. Poate că viața ei ne-o lasă. Dacă ne vor cruța, trăim. Iar dacă nu, o să murim.” Când înserarea s-a lăsat, Spre Sirieni ei au plecat Și-n tabără, apoi, intrară. Pe nimeni, însă, nu aflară, Pentru că Domnul a făcut Să se audă-nentrerupt, Un vuiet de oștire mare, De călărime și de care. Când Sirieni-au auzit Vuietu-acela, s-au gândit: „Mai marele lui Israel Are alăturea de el, Pe cel ce este împărat Peste Hetiți încoronat, Și pe-mpărații cei pe care Țara Egiptului îi are. În contra noastră, împreună, Toți vor veni, să ne răpună.” În felu-acesta au gândit Și-nspăimântați, ei au fugit, Lăsându-și corturile mari Și cai și care și măgari, Zorindu-se să izbutească, Doar viața să și-o izbăvească. Leproși-n tabără-au intrat Și-n primul cort s-au așezat De au mâncat și au băut. Cu-argint și aur, și-au umplut Toți, buzunarele, și-apoi Au mai luat și haine noi. Tot ce au strâns, iute-au ascuns. Apoi, în alt cort au pătruns, Unde au procedat la fel, Luând tot ce era în el. Astfel, ceea ce-au jefuit, Au scos afară și-au pitit. În urmă, ziseră: „Nu-i bine, Ce facem noi! Vede oricine, Că astă zi se dovedește Deosebită. Se vădește A fi o zi de veste bună. Haidem să mergem, împreună, La casa împăratului, Ca vestea să i-o dăm și lui. Dacă-n tăcere noi vom sta Și până-n zori vom aștepta, Atunci încredințați să fim, Că mari pedepse-o să primim.”