Tu – Timotei – să-mpărtășești
Ce-am spus și-apoi, să poruncești
Ca lucrurile arătate,
De toți să fie învățate.
Și nimeni să nu îndrăznească,
Cumva, să îți disprețuiască
Apoi, anii de tinerețe.
Pildă să fii, și în povețe,
În dragoste și curăție,
La fel și în credincioșie
Și totodată, în purtare
Și-n bine, pentru fiecare
Dintre acei ce, credincioși,
Se-arată, și evlavioși.
Până când voi veni la tine,
Te rog, ca să iei seama bine,
Și la citire, la-ndemnare,
La-nvățăturile pe care,
Din a mea parte, tu le ai,
Ca și la alții, să le dai.
Nepăsător, tu nu te ține,
De darul ce-i aflat în tine
Și care, dat îți este ție –
După cum știi – prin prorocie,
Când a prezbiterilor ceată,
Stând laolaltă adunată,
A socotit că este bine
Să-și pună mâinile, pe tine.
Puneți, pe inimă, mereu,
Aceste lucruri, dragul meu.
Cu ele, te-ndeletnicește,
Căci doar prin ele se vădește
Înaintarea ta, și poți
Să o areți, astfel, la toți.
Atent să fii, la a ta cale,
Și-asupra-nvățăturii tale,
Pe care-acuma, tu o ai
Și pe cari, altora, o dai.
În aste lucruri, tot mereu,
Să stăruiești dar, dragul meu,
Căci numai astfel – negreșit –
Tu vei ajunge mântuit,
Iar mântuire-or căpăta
Și cei ce te vor asculta.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
