Cântecul Cântecelor 7:1-9

„Fiică de prinț, ce frumoase îți sunt picioarele în sandalele pe care le porți! Liniile șoldurilor tale rotunjite sunt ca niște bijuterii cu rubine! Ele seamănă cu lucrarea mâinilor unui artist. Buricul tău este un pahar rotund din care nu lipsește vinul combinat cu alte băuturi. Mijlocul tău este (ca) un snop de grâu înconjurat de crini. Cei doi sâni ai tăi sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. Gâtul tău este ca un turn de fildeș. Ochii tăi sunt iazurile Heșbonului admirate prin deschizătura porții Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul Libanului orientat spre Damasc. Capul tău înălțat seamănă cu Muntele Carmel. Părul capului tău este (roșu-violet) ca purpura; regele este înlănțuit de șuvițele tale! Cât de frumoasă ești, iubito; și cât de superbă ești în timpul mângâierilor! Statura ta este ca a unui palmier; iar sânii tăi se aseamănă cu niște ciorchine. Îmi zic: «Mă voi urca în palmier și îi voi apuca ramurile; iar sânii tăi ar fi ca ciorchinii de struguri și mirosul respirației tale ca cel al merelor!». Gura ta să fie ca un vin bun care să meargă direct spre cel iubit, curgând liniștit pe buze înainte să adormim.”