Romani 15:14-33

Frații mei, sunt convins că și voi personal sunteți plini de bunătate, de toată cunoașterea și capabili să vă îndemnați (corect) unii pe alții. Și totuși, bazat pe harul lui Dumnezeu care mi-a fost oferit, v-am scris despre unele lucruri cu mai mult curaj, având în vedere că astfel vi le veți reaminti. Acest har care mi-a fost dat, m-a făcut slujitor al lui Cristos pentru celelalte națiuni. Față de ele, eu am această datorie de preot. Și mi-o îndeplinesc atunci când proclam Vestea Bună a lui Dumnezeu; iar aceste națiuni, prin acțiunea sfințitoare a Spiritului Sfânt, devin astfel un sacrificiu dedicat lui Dumnezeu, pe care El îl acceptă. Deci am motive să mă laud cu slujirea la care m-a chemat Dumnezeu în Isus Cristos. Dacă nu ar fi El Cel care face aceste lucruri prin mine, nu aș avea curajul să vorbesc despre niciunul dintre ele. Dar atât prin ce vorbesc, cât și prin ce fac, Cristos lucrează prin mine pentru aducerea celorlalte națiuni la ascultarea de El. Și acționează astfel atât prin forța (de convingere a) evidențelor și a miracolelor, cât și prin convingerea pe care o realizează Spiritul lui Dumnezeu în ei. Așa am reușit să proclam în toate zonele Vestea Bună a lui Cristos, începând din Ierusalim și până în Iliria. Am avut permanent dorința să proclam această Veste Bună acolo unde Cristos încă nu era cunoscut; ca să nu fiu ca acela care construiește pe temelia pusă de altul. Am vrut să procedez exact așa cum este scris: „Cei cărora nu li s-a vorbit despre El, vor vedea (evidența existenței Lui); iar cei care nu auziseră niciodată (despre El), vor înțelege (că El există).” Deși de multe ori am vrut să vin la voi, să știți că din cauza acestei activități, nu am putut să vă vizitez până acum. Dar acum mi-am terminat misiunea în aceste zone; și pentru că de mulți ani doresc să vin la voi, intenționez să vă vizitez în timpul călătoriei mele spre Spania. Veți avea astfel oportunitatea să mă însoțiți până acolo, după ce mă voi bucura un timp împreună cu voi. Dar acum mă duc la Ierusalim ca să îi ajut pe sfinții care sunt acolo; pentru că cei din Macedonia și din Ahaia au avut inițiativa să ajute benevol pe săracii care sunt între sfinții din Ierusalim. De fapt, prin decizia de a-i ajuta, ei își îndeplinesc datoria pe care o aveau față de aceștia. Vreau să spun că dacă celelalte națiuni au beneficiat de binecuvântările spirituale venite prin intermediul poporului evreu, și ele ar trebui să îi slujească acum pe evrei cu acele lucruri materiale cu care au fost binecuvântate. Deci după ce îmi voi îndeplini misiunea de a duce până la destinație aceste ajutoare, voi trece pe la voi în drumul meu spre Spania. Știu că atunci când vă voi vizita, veți avea ocazia ca prin intermediul meu, să beneficiați de o binecuvântare completă. Fraților, pentru Stăpânul nostru Isus Cristos și prin dragostea Spiritului, vă îndemn să luptați împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu. Astfel să vă rugați pentru mine, cerând să fiu salvat de posibilele complicații pe care mi le-ar putea face necredincioșii din Iudeea; și (doresc ca) ce fac pentru sfinții din Ierusalim, să fie un ajutor acceptat și apreciat de aceștia. Apoi, dacă îmi va permite Dumnezeu, voi avea oportunitatea să vin la voi cu bucurie și să ne înviorăm împreună. Dumnezeul păcii să fie cu voi toți! Amin!