Într-o altă zi, Isus a urcat într-o barcă împreună cu discipolii Săi. El le-a zis: „Să traversăm lacul.” Și au plecat. În timp ce ei vâsleau, Isus a adormit. Pe acel lac s-a declanșat o furtună care amenința să umple barca de apă; și toți erau în pericol (de scufundare). Venind la Isus, L-au trezit și au zis: „Învățătorule, suntem în pericol de moarte!” Isus S-a ridicat, a certat vântul și valurile (provocate de el); apoi, acestea au încetat și s-a făcut liniște. Atunci a zis discipolilor: „Unde vă este credința?” Plini de frică și mirându-se, ei au zis unii altora: „Cine este Acesta? El dă ordin vântului și valurilor, iar ele I se subordonează!” Au continuat să se deplaseze (cu barca) și au ajuns în zona unde locuiau gherasenii, pe cealaltă parte a lacului Galileeii. Când a ieșit pe mal, L-a întâmpinat un om demonizat care ieșea din oraș. Acesta nu mai locuia de mult timp într-o casă, ci umbla dezbrăcat printre morminte. Când L-a văzut pe Isus, a țipat. Apoi a căzut înaintea Lui și a zis cu voce tare: „Ce am eu în comun cu Tine, Isus, Fiul Dumnezeului Foarte Înalt? Te rog să nu mă pedepsești!” Isus îi ordonase demonului să iasă din omul pe care îl poseda de mult timp; pentru că deși fusese păzit și legat cu lanțuri de mâini și de picioare, le rupea și era condus cu forța de demon în zone de deșert. Isus l-a întrebat: „Cum te numești?” El a răspuns: „Numele meu este «Legiune»!” – pentru că în acel om intraseră mai mulți demoni. Aceștia Îl rugau insistent pe Isus, cerându-I să nu le ordone să se ducă în Adânc. În acea zonă, era o mare turmă de porci care pășteau pe munte. Demonii L-au rugat pe Isus să le permită să intre în acei porci. El a acceptat cererea lor. Demonii au ieșit din acel om și au intrat în porci. Atunci ei au coborât rapid panta și au intrat în apa lacului, unde s-au înecat. Paznicii porcilor au fugit în oraș și prin satele din jurul lui, relatând despre ce se întâmplase. Oamenii au venit să verifice (informația primită) și au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, stând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și cu mintea sănătoasă. Atunci ei s-au speriat. Martorii oculari au povestit cum fusese vindecat demonizatul. Pentru că erau afectați de frică, toți cei (veniți) din zona gherasenilor L-au rugat pe Isus să plece de la ei. Atunci Isus a urcat într-o barcă și S-a întors. Omul din care ieșiseră demonii, Îl ruga să Îi permită să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis înapoi și i-a zis: „Du-te acasă și povestește tot ce ți-a făcut Dumnezeu.” El a plecat și a relatat în tot orașul despre ce făcuse Isus (pentru el). Când a revenit (pe celălalt mal), pentru că toți Îl așteptau, Isus a fost primit cu mare entuziasm. Atunci a venit la Isus un om care se numea Iair – un lider al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, rugându-L să vină la el acasă, unde singura lui fetiță, în vârstă de doisprezece ani, era aproape moartă. În timp ce Se deplasa spre casa lui (Iair), mulțimea de oameni producea aglomerație în jurul Lui. Între aceștia era și o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie. Ea își cheltuise tot ce avea plătind medicilor care nu au putut să o vindece. Apropiindu-se pe la spatele lui Isus, s-a atins de marginea de jos a hainei Lui. Și imediat, hemoragia ei s-a oprit. Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Pentru că nimeni nu recunoștea, Petru și ceilalți care erau în jurul Lui, au zis: „Învățătorule, vezi că mulțimile de oameni Te înconjoară și fac aglomerație în jurul Tău! De ce mai întrebi «Cine s-a atins de Mine?»?” Isus le-a răspuns: „S-a atins cineva într-un mod care M-a făcut să simt că din Mine a ieșit o forță.” Când a constatat că este descoperită, acea femeie a venit tremurând; și aruncându-se jos înaintea Lui, a spus în auzul tuturor de ce se atinsese de El și cum fusese vindecată instantaneu. Isus i-a zis: „Curaj, femeie! Credința ta te-a vindecat! Du-te (acasă) liniștită!” În timp ce încă vorbea El, a venit cineva din partea liderului sinagogii și i-a spus acestuia: „Nu-L mai deranja pe Învățător; pentru că fiica ta a murit…” Dar Isus, când a auzit aceste cuvinte, a zis conducătorului sinagogii: „Nu te speria! Important este să crezi; și va fi vindecată!” Când a ajuns la casa lui, nu a permis nimănui să intre acolo. Excepție au făcut Petru, Iacov, Ioan, împreună cu tatăl și cu mama fetei. Toți plângeau și o jeleau. Atunci Isus a zis: „Nu (mai) plângeți! Fetița nu a murit, ci doarme!” Ei l-au ridiculizat, pentru că știau că (fata) murise. Dar după ce i-a dat pe toți afară, Isus a apucat-o de mână și a strigat cu voce tare: „Fetițo, scoală-te!” Spiritul s-a întors în ea și s-a ridicat imediat. Apoi Isus le-a cerut să îi dea (fetei) să mănânce. Părinții ei au rămas foarte surprinși. Dar Isus le-a ordonat să nu relateze nimănui despre ce s-a întâmplat.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
