Faptele apostolilor 28:17-31

După trei zile, Pavel i-a chemat pe conducătorii iudeilor; și după ce s-au adunat, el le-a zis: „Fraților, deși nu am făcut nimic rău poporului meu și nici nu am ignorat vreun obicei strămoșesc, am fost arestat în Ierusalim și apoi predat romanilor. După interogatoriu, ei intenționau să mă elibereze, pentru că nu făcusem nicio faptă care se pedepsește cu moartea. Dar pentru că iudeii au contestat decizia lor, am fost determinat să solicit judecarea cazului meu în fața Cezarului, deși nu intenționez să îmi acuz poporul. Acum cred că înțelegeți motivul pentru care am solicitat această întâlnire cu voi. Să știți deci că eu sunt legat cu aceste lanțuri din cauza speranței pe care o are poporul Israel!” Ei i-au zis: „Noi nu am primit din Iudeea nicio scrisoare referitoare la cazul tău; și nici frații care au venit aici nu au nimic rău de spus despre tine. Dar știind că această grupare provoacă oriunde ostilitate, suntem interesați să îți cunoaștem concepțiile.” Au stabilit împreună o zi, în care Pavel a fost vizitat de foarte mulți iudei la locuința unde găzduia. El le-a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu. Încerca să îi convingă, folosind ca dovezi (unele) texte citate din cărțile scrise de Moise și din cărțile profeților. Le vorbea de dimineața până seara… Unii au fost convinși de argumentele lui, dar alții au refuzat să creadă. Ei au plecat contrazicându-se unii pe alții, fapt care l-a determinat pe Pavel să le mai spună: „Spiritul Sfânt a vorbit cu mare exactitate prin profetul Isaia, când a zis: «Du-te la acest popor și spune-i: ‘Veți auzi, dar nu veți înțelege; veți privi, dar nu veți vedea!’ Se va întâmpla așa pentru că au devenit insensibili în sufletul lor din momentul în care și-au astupat urechile și și-au închis ochii. Astfel ei refuză să se întoarcă la Mine și și-au anulat orice posibilitate de a fi vindecați.» Trebuie să știți că Dumnezeu a oferit această posibilitate de salvare (și) celorlalte națiuni; și ele vor beneficia de ea!” [Când au auzit aceste cuvinte, iudeii au plecat certându-se între ei.] Pavel a rămas doi ani la Roma (în arest la domiciliu), într-o casă în care locuia cu chirie. Acolo el primea pe toți cei care doreau să îl viziteze. Le predica despre Regatul lui Dumnezeu, învățându-i fără restricții și cu mult curaj despre Stăpânul Isus Cristos.