Faptele Apostolilor 28:17-31
Faptele Apostolilor 28:17-31 Noua Traducere Românească (NTR)
După trei zile, Pavel i-a chemat la el pe liderii iudeilor, iar când aceștia s-au adunat, le-a zis: ‒ Fraților, deși n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoșilor noștri, totuși am fost dat ca deținut în mâinile romanilor încă din Ierusalim. Aceștia, după ce m-au cercetat, voiau să mă elibereze, fiindcă nu era în mine niciun motiv de condamnare la moarte. Dar, pentru că iudeii s-au împotrivit, am fost constrâns să fac apel la Cezar, deși nu aveam de adus nicio acuzație împotriva poporului meu. Din acest motiv v-am chemat să vă văd și să vă vorbesc. Căci din cauza speranței lui Israel port eu acest lanț! Ei i-au răspuns: ‒ Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și niciunul dintre frații care au venit aici n-a anunțat sau vorbit ceva rău despre tine. Dar am dori să auzim de la tine lucrurile pe care le gândești, căci, într-adevăr, ne este cunoscut faptul că pretutindeni se vorbește împotriva acestei grupări. Prin urmare, ei i-au stabilit lui Pavel o zi. Au venit mulți în locul unde era găzduit, iar el, de dimineață până seara, le-a explicat lucrurile, depunând mărturie despre Împărăția lui Dumnezeu și încercând să-i convingă cu privire la Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din Profeți. Unii erau convinși de cele spuse de el, dar alții erau necredincioși. Fiindcă începuseră să plece acasă în dezacord unii cu alții, Pavel le-a mai zis doar cuvintele acestea: „Bine a vorbit Duhul Sfânt strămoșilor voștri prin profetul Isaia, când a zis: «Du-te la poporul acesta și spune: Veți auzi cu urechile, dar nicidecum nu veți înțelege, și veți privi cu ochii, dar nicidecum nu veți pricepe. Căci inima acestui popor s-a împietrit. Urechile lor aud greu, iar ochii li s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să-i vindec!». Să știți deci că mântuirea aceasta de la Dumnezeu a fost trimisă neevreilor, și ei o vor asculta“. Când a rostit Pavel aceste cuvinte, iudeii au plecat, având o mare dispută între ei. Pavel a rămas acolo doi ani întregi, într-un loc pe care și-l închiriase. El îi primea pe toți cei care veneau la el, proclama Împărăția lui Dumnezeu și îi învăța pe oameni despre Domnul Isus Cristos, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
După trei zile, Pavel i-a chemat pe conducătorii iudeilor; și după ce s-au adunat, el le-a zis: „Fraților, deși nu am făcut nimic rău poporului meu și nici nu am ignorat vreun obicei strămoșesc, am fost arestat în Ierusalim și apoi predat romanilor. După interogatoriu, ei intenționau să mă elibereze, pentru că nu făcusem nicio faptă care se pedepsește cu moartea. Dar pentru că iudeii au contestat decizia lor, am fost determinat să solicit judecarea cazului meu în fața Cezarului, deși nu intenționez să îmi acuz poporul. Acum cred că înțelegeți motivul pentru care am solicitat această întâlnire cu voi. Să știți deci că eu sunt legat cu aceste lanțuri din cauza speranței pe care o are poporul Israel!” Ei i-au zis: „Noi nu am primit din Iudeea nicio scrisoare referitoare la cazul tău; și nici frații care au venit aici nu au nimic rău de spus despre tine. Dar știind că această grupare provoacă oriunde ostilitate, suntem interesați să îți cunoaștem concepțiile.” Au stabilit împreună o zi, în care Pavel a fost vizitat de foarte mulți iudei la locuința unde găzduia. El le-a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu. Încerca să îi convingă, folosind ca dovezi (unele) texte citate din cărțile scrise de Moise și din cărțile profeților. Le vorbea de dimineața până seara… Unii au fost convinși de argumentele lui, dar alții au refuzat să creadă. Ei au plecat contrazicându-se unii pe alții, fapt care l-a determinat pe Pavel să le mai spună: „Spiritul Sfânt a vorbit cu mare exactitate prin profetul Isaia, când a zis: «Du-te la acest popor și spune-i: ‘Veți auzi, dar nu veți înțelege; veți privi, dar nu veți vedea!’ Se va întâmpla așa pentru că au devenit insensibili în sufletul lor din momentul în care și-au astupat urechile și și-au închis ochii. Astfel ei refuză să se întoarcă la Mine și și-au anulat orice posibilitate de a fi vindecați.» Trebuie să știți că Dumnezeu a oferit această posibilitate de salvare (și) celorlalte națiuni; și ele vor beneficia de ea!” [Când au auzit aceste cuvinte, iudeii au plecat certându-se între ei.] Pavel a rămas doi ani la Roma (în arest la domiciliu), într-o casă în care locuia cu chirie. Acolo el primea pe toți cei care doreau să îl viziteze. Le predica despre Regatul lui Dumnezeu, învățându-i fără restricții și cu mult curaj despre Stăpânul Isus Cristos.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și s-a întâmplat că, după trei zile, Pavel a chemat la un loc pe mai marii iudeilor; iar după ce s-au adunat ei, le-a spus: Bărbați și frați, deși nu am făcut nimic împotriva poporului, sau a obiceiurilor părinților noștri, totuși din Ierusalim am fost predat prizonier în mâinile romanilor. Care, după ce m-au cercetat, au intenționat să mă elibereze, pentru că nu era nicio vină de moarte în mine. Dar după ce iudeii au vorbit împotrivă, am fost constrâns să apelez la Cezar; nu că aș avea ceva de care să acuz națiunea mea. De aceea pentru această cauză v-am chemat, să vă văd și să vă vorbesc; fiindcă din cauza speranței lui Israel sunt legat cu acest lanț. Și i-au spus: Noi nici nu am primit scrisori din Iudeea despre tine, nici vreunul dintre frații care au venit nu ne-a arătat sau vorbit ceva rău despre tine. Dar considerăm cuvenit să auzim de la tine ce gândești; fiindcă în legătură cu această partidă, ne este bine cunoscut că pretutindeni se vorbește împotrivă. Iar după ce au stabilit pentru el o zi, au venit mulți la el în locuința lui; cărora le explica și adeverea împărăția lui Dumnezeu, convingându-i în legătură cu Isus, deopotrivă din legea lui Moise și din profeți, de dimineața până seara. Și unii au crezut cele spuse, iar unii nu au crezut. Și, neînțelegându-se între ei, s-au dus, după ce Pavel le-a spus o vorbă: Bine a vorbit Duhul Sfânt prin profetul Isaia către părinții noștri, Spunând: Du-te la acești oameni și spune-le: Auzind veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe; Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat, și urechile lor sunt greoaie la auzire și și-au închis ochii; ca nu cumva să vadă cu ochii lor și să audă cu urechile lor și să înțeleagă cu inima lor și să se întoarcă și să îi vindec. De aceea să vă fie cunoscut că, salvarea lui Dumnezeu este trimisă neamurilor și ele o vor asculta. Și după ce el a spus acestea, iudeii au plecat și au avut o discuție mare între ei. Iar Pavel a locuit doi ani întregi în propria lui casă închiriată, și primea bine pe toți ce intrau la el, Predicând împărăția lui Dumnezeu și predând cele despre Domnul Isus Cristos cu toată cutezanța și fără piedici.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
După trei zile, Pavel i‑a chemat pe mai‑marii iudeilor și, după ce s‑au adunat, le‑a zis: „Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva poporului sau obiceiurilor noastre strămoșești, în Ierusalim am fost predat romanilor și pus în lanțuri. După ce m‑au cercetat, ei voiau să‑mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină de moarte. Dar iudeii s‑au împotrivit și am fost nevoit să fac apel la cezar, dar nu fiindcă aș fi avut de gând să‑mi învinuiesc neamul. De aceea v‑am chemat să vă văd și să vorbim, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.” Ei i‑au răspuns: „Noi n‑am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și nici n‑a venit vreun frate care să ne anunțe sau să spună ceva rău despre tine. Dar am vrea să auzim de la tine ce gândești, deoarece știm că gruparea aceasta pretutindeni stârnește împotrivire.” Au hotărât cu el o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le‑a dat lămuriri și mărturie despre Împărăția lui Dumnezeu încercând, de dimineața până seara, să‑i convingă cu privire la Isus pe baza Legii lui Moise și a Profeților. Unii s‑au lăsat înduplecați de spusele lui, dar alții n‑au crezut. Fiindcă s‑au iscat neînțelegeri între ei, au plecat, iar Pavel le‑a mai zis doar atât: „Bine a zis Duhul Sfânt despre părinții voștri prin profetul Isaia, când a spus: Du‑te la poporul acesta și spune‑i: «De auzit veți auzi, și nu veți înțelege; de privit veți privi, și nu veți vedea. Căci inima acestui popor s‑a împietrit; cu urechile greu au auzit, iar ochii și i‑au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă la Mine ca să‑i vindec.» Să știți că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu le‑a fost trimisă neamurilor și ele vor asculta.” [După ce le‑a zis aceste cuvinte, iudeii au plecat purtând discuții aprinse unii cu alții.] Pavel a rămas doi ani într‑o casă închiriată și îi primea pe toți cei care veneau la el. Propovăduia Împărăția lui Dumnezeu și‑i învăța pe oameni despre Domnul Isus Hristos cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
După trei zile, Pavel i-a chemat pe mai-marii iudeilor și, când s-au adunat, le-a zis: „Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau a obiceiurilor părinților noștri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat în mâinile romanilor. După ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte. Dar iudeii s-au împotrivit și am fost silit să cer să fiu judecat de cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu. De aceea v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.” Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stârnește împotrivire.” I-au hotărât o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le-a vestit Împărăția lui Dumnezeu, le-a adus dovezi și a căutat să-i încredințeze, prin Legea lui Moise și prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ținea de dimineață până seara. Unii au crezut ce le spunea el, iar alții n-au crezut. Fiindcă ei au plecat acasă în neînțelegere unii cu alții, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinții voștri, când a zis: «Du-te la poporul acesta și zi-i: ‘Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; cu ochii voștri veți privi, și nu veți vedea. Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.’» Să știți dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor, și o vor asculta.” Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei. Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Îi primea pe toți care veneau să-l vadă, propovăduia Împărăția lui Dumnezeu și-i învăța pe oameni, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
După trei zile, Pavel i-a chemat pe conducătorii iudeilor; și după ce s-au adunat, el le-a zis: „Fraților, deși nu am făcut nimic rău poporului meu și nici nu am ignorat vreun obicei strămoșesc, am fost arestat în Ierusalim și apoi predat romanilor. După interogatoriu, ei intenționau să mă elibereze, pentru că nu făcusem nicio faptă care se pedepsește cu moartea. Dar pentru că iudeii au contestat decizia lor, am fost determinat să solicit judecarea cazului meu în fața Cezarului, deși nu intenționez să îmi acuz poporul. Acum cred că înțelegeți motivul pentru care am solicitat această întâlnire cu voi. Să știți deci că eu sunt legat cu aceste lanțuri din cauza speranței pe care o are poporul Israel!” Ei i-au zis: „Noi nu am primit din Iudeea nicio scrisoare referitoare la cazul tău; și nici frații care au venit aici nu au nimic rău de spus despre tine. Dar știind că această grupare provoacă oriunde ostilitate, suntem interesați să îți cunoaștem concepțiile.” Au stabilit împreună o zi, în care Pavel a fost vizitat de foarte mulți iudei la locuința unde găzduia. El le-a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu. Încerca să îi convingă, folosind ca dovezi (unele) texte citate din cărțile scrise de Moise și din cărțile profeților. Le vorbea de dimineața până seara… Unii au fost convinși de argumentele lui, dar alții au refuzat să creadă. Ei au plecat contrazicându-se unii pe alții, fapt care l-a determinat pe Pavel să le mai spună: „Spiritul Sfânt a vorbit cu mare exactitate prin profetul Isaia, când a zis: «Du-te la acest popor și spune-i: ‘Veți auzi, dar nu veți înțelege; veți privi, dar nu veți vedea!’ Se va întâmpla așa pentru că au devenit insensibili în sufletul lor din momentul în care și-au astupat urechile și și-au închis ochii. Astfel ei refuză să se întoarcă la Mine și și-au anulat orice posibilitate de a fi vindecați.» Trebuie să știți că Dumnezeu a oferit această posibilitate de salvare (și) celorlalte națiuni; și ele vor beneficia de ea!” [Când au auzit aceste cuvinte, iudeii au plecat certându-se între ei.] Pavel a rămas doi ani la Roma (în arest la domiciliu), într-o casă în care locuia cu chirie. Acolo el primea pe toți cei care doreau să îl viziteze. Le predica despre Regatul lui Dumnezeu, învățându-i fără restricții și cu mult curaj despre Stăpânul Isus Cristos.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Trei zile, numai, au trecut, Iar apoi Pavel le-a cerut, Mai marilor Iudeilor, La el, să vină. „Fraților” – Le zise, când s-au adunat – „Deși eu sunt nevinovat, Căci împotriva nimănui – Adică a norodului, Precum și a părinților, Sau a oricărui din popor – Nimica rău, n-am săvârșit, Dar totuși – cum ați auzit – În temniță, am fost băgat, Chiar la Ierusalim, și dat, În mâinile Romanilor. În urma cercetărilor, Ei, să-mi dea drumul, au voit, Pentru că-n mine, n-au găsit, Vreun rău, ca să mă pedepsească, La moarte, să mă osândească. Iudeii s-au împotrivit Și, astfel, eu am fost silit, Să cer a fi înfățișat Cezarului, ca judecat, Să fiu, de el. Dar eu nu am Nici un gând rău pentru-al meu neam. De-aceea v-am chemat, căci vreau Ca să vă văd și ca să stau Cu voi, puțin, de vorbă. Iată, Pentru nădejdea arătată, Lui Israel, acest lanț greu, Silit sunt ca să îl port eu.” Ei au răspuns: „Noi n-am primit Scrisori și nimeni n-a venit, Din țara noastră – din Iudeea – Ca să aflăm ceva. De-aceea, Nimic rău, nu am auzit – De tine – că s-ar fi vorbit. Însă, am vrea să auzim Părerea ta, pentru că știm Cum că partida ta stârnește, În orice loc unde vorbește, Numai împotrivire mare.” I-au hotărât o zi, în care, La el, mai mulți frați au venit, Și-atuncea, Pavel le-a vestit Cuvântul Domnului; le-a dat Multe dovezi, și-a căutat Și prin proroci, să demonstreze, Prin Lege să-i încredințeze, De lucrurile cari s-au spus Pe seama Domnului Iisus. Unii crezură ce-a spus el, Dar alții n-au crezut defel. Când, către casă, au plecat, Neînțelegeri s-au iscat, Iar Pavel, doar atât, a zis: „Drept, în Isaia, este scris; Duhul Cel Sfânt, cu-adevărat, Vorbit-a, când a cuvântat: „Du-te la ăst popor, și-apoi, Spune-i în felu-acesta: „Voi, Cu ale voastre urechi chiar, Veți auzi, însă-n zadar, Căci, să pricepeți, nu puteți; ‘Geaba priviți, că nu vedeți. Căci inima și-a împietrit Acest norod. A asurzit, Ochii și-a-nchis, ca nu cumva, Văzând și auzind ceva, Să înțeleagă și-napoi, La Dumnezeu, să vină-apoi, Pentru a fi tămăduiți.” Acum dar, voi așa să știți: Că mântuirea arătată, De Dumnezeu, e ascultată De către Neamuri.” A sfârșit Vorbirea, și s-au risipit Iudei-apoi. Se-ndepărtau Și, cu aprindere, vorbeau. Pavel, o casă-a-nchiriat, La Roma, și, doi ani, a stat, În acel loc. El i-a primit Pe toți cei care au voit Să-l vadă. Vorbea orișicui, De-mpărăția Domnului. Pe oameni, plin de îndrăzneală – Fără vreo teamă sau sfială – Îi învăța, pe fiecare, Acele lucruri privitoare – Cum pretutindenea a spus – La Domnul nost’, Hristos Iisus.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
După trei zile, [Paul] i-a chemat pe mai marii iudeilor. Când ei s-au adunat, Paul le-a zis: „Fraților, deși nu am făcut nimic împotriva poporului sau împotriva obiceiurilor părinților, la Ierusalím am fost predat în lanțuri în mâinile románilor. Interogându-mă, aceștia voiau să mă elibereze pentru că nu aveam nicio vină care să merite moartea. Dar pentru că iudeii se împotriveau, am fost nevoit să fac apel la Cézar, nu ca și cum aș fi avut ceva ca să-mi acuz neamul. Așadar, din această cauză v-am chemat ca să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din cauza speranței lui Israél port eu aceste lanțuri”. Ei i-au răspuns: „Noi nu am primit din Iudéea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit niciunul dintre frați care să ne povestească sau să ne spună ceva rău despre tine. Dar credem că ar fi bine să auzim ce gândești tu. Cât privește însă erezia aceea, ne este cunoscut că pretutindeni se vorbește împotrivă”. I-au fixat o zi și au venit la el mai mulți la locuința lui. De dimineață până seara, în expunerea sa, el le-a dat mărturie despre împărăția lui Dumnezeu, [căutând] să-i convingă despre Isus din Legea lui Moise și din Profeți. Unii au fost convinși de cele spuse de el, alții nu au crezut. Au plecat fără să fi ajuns la vreo înțelegere între ei, după ce Paul le mai spusese un cuvânt: „Bine a vorbit Duhul Sfânt părinților voștri prin profetul Isaía când a zis: «Du-te la poporul acesta și spune-i: ‹de auzit veți auzi, dar nu veți înțelege. De privit veți privi, dar nu veți vedea. Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor cu greu aud, iar ochii și i-au închis ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă, iar eu să-i vindec› ». Așadar, să vă fie cunoscut că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă păgânilor și ei vor asculta”. . El a rămas doi ani întregi în aceeași locuință închiriată și-i primea pe toți cei care veneau la el. El predica împărăția lui Dumnezeu și învăța despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala și nestingherit.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Noua Traducere Românească (NTR)
După trei zile, Pavel i-a chemat la el pe liderii iudeilor, iar când aceștia s-au adunat, le-a zis: ‒ Fraților, deși n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoșilor noștri, totuși am fost dat ca deținut în mâinile romanilor încă din Ierusalim. Aceștia, după ce m-au cercetat, voiau să mă elibereze, fiindcă nu era în mine niciun motiv de condamnare la moarte. Dar, pentru că iudeii s-au împotrivit, am fost constrâns să fac apel la Cezar, deși nu aveam de adus nicio acuzație împotriva poporului meu. Din acest motiv v-am chemat să vă văd și să vă vorbesc. Căci din cauza speranței lui Israel port eu acest lanț! Ei i-au răspuns: ‒ Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și niciunul dintre frații care au venit aici n-a anunțat sau vorbit ceva rău despre tine. Dar am dori să auzim de la tine lucrurile pe care le gândești, căci, într-adevăr, ne este cunoscut faptul că pretutindeni se vorbește împotriva acestei grupări. Prin urmare, ei i-au stabilit lui Pavel o zi. Au venit mulți în locul unde era găzduit, iar el, de dimineață până seara, le-a explicat lucrurile, depunând mărturie despre Împărăția lui Dumnezeu și încercând să-i convingă cu privire la Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din Profeți. Unii erau convinși de cele spuse de el, dar alții erau necredincioși. Fiindcă începuseră să plece acasă în dezacord unii cu alții, Pavel le-a mai zis doar cuvintele acestea: „Bine a vorbit Duhul Sfânt strămoșilor voștri prin profetul Isaia, când a zis: «Du-te la poporul acesta și spune: Veți auzi cu urechile, dar nicidecum nu veți înțelege, și veți privi cu ochii, dar nicidecum nu veți pricepe. Căci inima acestui popor s-a împietrit. Urechile lor aud greu, iar ochii li s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să-i vindec!». Să știți deci că mântuirea aceasta de la Dumnezeu a fost trimisă neevreilor, și ei o vor asculta“. Când a rostit Pavel aceste cuvinte, iudeii au plecat, având o mare dispută între ei. Pavel a rămas acolo doi ani întregi, într-un loc pe care și-l închiriase. El îi primea pe toți cei care veneau la el, proclama Împărăția lui Dumnezeu și îi învăța pe oameni despre Domnul Isus Cristos, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică.
Faptele Apostolilor 28:17-31 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor și, când s-au adunat, le-a zis: „Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat în mâinile romanilor. După ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte. Dar iudeii s-au împotrivit și am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu. De aceea, v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.” Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stârnește împotrivire.” I-au hotărât o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le-a vestit Împărăția lui Dumnezeu, le-a adus dovezi și a căutat să-i încredințeze, prin Legea lui Moise și prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ținea de dimineață până seara. Unii au crezut ce le spunea el, iar alții n-au crezut. Fiindcă ei au plecat acasă în neînțelegere unii cu alții, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinții voștri, când a zis: ‘Du-te la poporul acesta și zi-i: «Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; cu ochii voștri veți privi, și nu veți vedea. Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.»’ Să știți dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor și o vor asculta.” Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei. Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toți care veneau să-l vadă, propovăduia Împărăția lui Dumnezeu și învăța pe oameni, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.