Zaharia 2:1-9

Apoi mi-am ridicat ochii, m-am uitat și, iată că era un om care avea în mână o funie de măsurat. L-am întrebat: ‒ Unde te duci? El mi-a răspuns: ‒ Să măsor Ierusalimul, ca să văd ce lățime și ce lungime are. Atunci îngerul care vorbea cu mine s-a îndepărtat, iar un alt înger a venit să-l întâlnească. Acesta i-a zis: „Aleargă și vorbește-i tânărului acestuia, zicând: «Ierusalimul va fi locuit ca o cetate fără ziduri, din cauza mulțimii oamenilor și a animalelor din mijlocul lui. Eu Însumi voi fi un zid de foc împrejurul lui, zice DOMNUL, și voi fi gloria din mijlocul lui. Vai! Vai! Fugiți din țara din nord, zice DOMNUL. Căci v-am împrăștiat ca pe cele patru vânturi ale cerului, zice DOMNUL. Vai, Sionule, scapă, tu care locuiești la fiica Babilonului! Căci așa vorbește DOMNUL Oștirilor: după glorie M-a trimis El la națiunile care v-au jefuit; căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Mei! Prin urmare, iată, Îmi ridic mâna împotriva lor și vor deveni pradă pentru înșiși slujitorii lor! Și veți ști astfel că DOMNUL Oștirilor M-a trimis!

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Zaharia 2:1-9