Cântarea Cântărilor 2:1-13

Eu sunt un trandafir din Șaron, un crin al văilor. Cum este crinul printre spini, așa este iubita mea între fete. Cum este mărul printre copacii pădurii, așa este iubitul meu între tineri. Îmi place să stau la umbra lui și rodul lui este dulce pentru gura mea. El m-a adus în casa ospățului, iar steagul lui peste mine era iubirea. Întăriți-mă cu turte cu stafide, înviorați-mă cu mere, fiindcă sunt bolnavă de iubire! Stânga lui este sub capul meu și dreapta lui mă îmbrățișează! Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului, pe gazelele sau pe cerboaicele câmpului: nu stârniți și nu treziți iubirea până nu-i face ei plăcere… Auziți glasul iubitului meu! Iată-l venind, sărind peste munți, săltând peste dealuri! Iubitul meu este ca o gazelă, ca un pui de cerb. Iată-l că stă în spatele zidurilor casei noastre, uitându-se prin ferestre și contemplând printre zăbrele. Iubitul meu a vorbit și mi-a zis: „Ridică-te, iubita mea, și vino cu mine, frumoasa mea, pentru că, iată, iarna a trecut, ploaia s-a oprit și s-a dus. Pe câmp răsar florile, a venit timpul cântării, iar pe deasupra câmpiilor noastre se aude glasul turturelei. Smochinii dau primele roade și florile viilor își răspândesc parfumul. Ridică-te și vino, iubita mea, vino cu mine, frumoasa mea!“.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Cântarea Cântărilor 2:1-13