Psalmii 139:13-24

Căci Tu mi-ai creat ființa; m-ai țesut în pântecul mamei mele. Îți mulțumesc că sunt o făptură atât de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, și sufletul meu știe foarte bine lucrul acesta. Oasele mele nu erau ascunse de Tine când am fost creat într-un loc tainic, când am fost țesut în cele mai de jos locuri ale pământului. Când eram doar o făptură fără chip, ochii Tăi mă vedeau, iar în Cartea Ta erau scrise toate zilele care mi-au fost hotărâte mai înainte să existe vreuna dintre ele. Cât de greu de pătruns mi se par gândurile Tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor! Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine. Dumnezeule, de l-ai ucide pe cel rău! Depărtați-vă de la mine oameni setoși de sânge! Ei, care vorbesc de Tine cu intenții rele, dușmanii Tăi, care Îți folosesc Numele ca să mintă! Să nu-i urăsc pe cei ce Te urăsc, DOAMNE? Să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta? Îi urăsc cu o ură desăvârșită: pentru mine, ei sunt niște dușmani. Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima, încearcă-mă și cunoaște-mi frământările! Vezi dacă sunt pe o cale idolatră și condu-mă pe calea veșniciei!

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Psalmii 139:13-24