Fiule, dacă ai girat pentru semenul tău,
dacă ai bătut palma pentru un străin,
dacă ești legat de ceea ce ai spus
și ești prins de cuvintele gurii tale,
fă acum lucrul acesta, fiule, și eliberează-te,
căci ai căzut în mâna semenului tău:
du-te, smerește-te
și roagă-l cu insistență pe semenul tău să te elibereze!
Nu da somn ochilor tăi,
nici ațipire pleoapelor tale.
Eliberează-te ca o gazelă din mâna vânătorului,
ca o pasăre din mâna păsărarului.
Du-te la furnică, leneșule!
Uită-te la căile ei și fii înțelept!
Chiar dacă nu are conducător,
supraveghetor sau stăpânitor,
ea își pregătește hrana vara
și își adună mâncarea în timpul secerișului.
Până când vei sta culcat, leneșule?
Când te vei scula din somnul tău?
Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi…,
și sărăcia vine peste tine ca un hoț,
iar lipsa, ca un om înarmat.
Omul de nimic, persoana nelegiuită,
umblă cu înșelăciunea în gură,
clipește din ochi,
dă din picior
și face semne cu degetele.
În inima lui sunt lucruri pervertite,
plănuiește răul;
tot timpul răspândește certuri.
De aceea distrugerea lui va veni pe neașteptate;
va fi zdrobit deodată și nu va putea fi vindecat.
Sunt șase lucruri pe care le urăște DOMNUL,
și chiar șapte sunt o urâciune pentru El:
ochii trufași, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
inima care concepe planuri nelegiuite,
picioarele care aleargă repede la rău,
martorul mincinos, care rostește minciuni
și cel ce răspândește certuri între frați.
Fiule, păzește porunca tatălui tău
și nu părăsi învățătura mamei tale.
Leagă-le mereu de inima ta;
prinde-le în jurul gâtului tău.
Când mergi, ele te vor conduce;
când stai întins, te vor păzi,
iar când te vei trezi, te vor inspira.
Căci porunca este o candelă,
învățătura este o lumină,
iar mustrările disciplinării sunt calea vieții.