Soldații L-au dus în palat, adică în pretoriu, și au chemat toată cohorta. L-au îmbrăcat cu o mantie vișinie, au împletit o coroană de spini și I-au așezat-o pe cap. Și au început să-L salute, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau și se puneau în genunchi, închinându-I-se. După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia vișinie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus afară să-L răstignească.
Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, și anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus. L-au adus la locul numit Golgota , care tradus înseamnă „Locul Craniului“. I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să știe ce să ia fiecare.
Era ceasul al treilea când L-au răstignit. Deasupra Lui era o inscripție pe care era scrisă acuzația:
„Împăratul iudeilor“.
Au răstignit împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui. Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiți“. Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap și ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți și dă-Te jos de pe cruce!“.
Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii, Îl batjocoreau între ei, zicând: „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! «Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!“. Cei care erau răstigniți împreună cu El Îl insultau și ei.