După ce L-au arestat, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru Îl urma de departe. După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au stat jos, Petru s-a așezat în mijlocul lor.
O slujnică, văzându-l șezând lângă foc, s-a uitat atent la el și a zis:
‒ Și acesta era cu El!
Dar el a negat, zicând:
‒ Nu-L cunosc, femeie!
După puțin timp, l-a văzut altcineva, care a zis:
‒ Și tu ești unul dintre ei!
Dar Petru a zis:
‒ Nu sunt, omule!
Cam o oră mai târziu, un altul a insistat, zicând:
‒ Cu siguranță și acesta era cu El, căci este galileean.
Dar Petru a zis:
‒ Omule, nu știu despre ce vorbești!
Și deodată, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoșul. Domnul S-a întors și S-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Domnul: „Astăzi, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, ieșind afară, a plâns mult.
Oamenii, cei care-L păzeau pe Isus, Îl batjocoreau și-L băteau. Și legându-L la ochi, Îl întrebau, zicând: „Profețește, cine este cel ce Te-a lovit?“. Și rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui.
Când s-a făcut ziuă, Sfatul bătrânilor poporului, conducătorii preoților și cărturarii s-au întrunit și L-au adus pe Isus în sinedriul lor.
Ei au zis:
‒ Dacă Tu ești Cristosul, spune-ne!
Isus le-a răspuns:
‒ Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede, iar dacă vă voi întreba, nicidecum nu-Mi veți răspunde, nici nu-Mi veți da drumul. Dar, de acum încolo, Fiul Omului va fi așezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.
Toți au întrebat:
‒ Ești Tu deci Fiul lui Dumnezeu?
El le-a răspuns:
‒ Chiar voi înșivă spuneți că Eu sunt.
Atunci ei au zis:
‒ Ce nevoie mai avem de mărturie? Căci noi înșine am auzit-o din gura Lui!
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
