Simone, Simone, iată, Satan a cerut să vă cearnă așa cum se cerne grâul, dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Iar când te vei întoarce, întărește-i pe frații tăi!
Petru I-a răspuns:
‒ Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar și la închisoare, și la moarte!
Isus i-a zis:
‒ Îți spun, Petru, că nu va cânta cocoșul astăzi până nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.
Apoi le-a zis:
‒ Când v-am trimis fără săculeți cu bani, fără traistă și fără sandale, ați dus voi lipsă de ceva?
Ei au zis:
‒ De nimic.
El le-a zis:
‒ Acum, dimpotrivă, cel ce are un săculeț cu bani să-l ia! La fel și traista! Iar cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere una! Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ce este scris, și anume: „El a fost numărat alături de cei fără de Lege“. Da, ce este scris despre Mine ajunge la împlinire.
Ei au zis:
‒ Doamne, iată aici două săbii!
El le-a zis:
‒ De-ajuns!
Și ieșind afară, S-a dus, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor. Ucenicii L-au urmat și ei.
Când a ajuns în locul acela, le-a zis:
‒ Rugați-vă să nu cădeți în ispită!
Apoi S-a retras de lângă ei, cam la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și Se ruga, zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, facă-se nu voia Mea, ci a Ta!“. Atunci I s-a arătat un înger din Cer, ca să-L întărească. Fiind în agonie, El Se ruga cu și mai multă ardoare, iar sudoarea Lui devenise ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. Când S-a ridicat de la rugăciune și a venit la ucenici, i-a găsit adormiți de întristare.
El le-a zis:
‒ De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită!
În timp ce El încă vorbea, iată că a venit o mulțime de oameni, iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s-a apropiat de Isus ca să-L sărute, dar Isus i-a zis: „Iuda, cu un sărut Îl trădezi tu pe Fiul Omului?“.
Când cei din jurul lui Isus au văzut ce urma să se întâmple, au zis:
‒ Doamne, să lovim cu sabia?
Și unul dintre ei l-a lovit cu sabia pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă.
Însă Isus, răspunzând, a zis:
‒ Lăsați-i! Până aici!
Și atingându-Se de urechea acelui om, l-a vindecat. Apoi Isus le-a zis conducătorilor preoților, comandanților gărzii Templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit cu săbii și ciomege, ca după un răsculat? În fiecare zi când eram cu voi în Templu, n-ați întins mâinile împotriva Mea! Însă acesta este ceasul vostru și autoritatea întunericului“.
După ce L-au arestat, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru Îl urma de departe. După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au stat jos, Petru s-a așezat în mijlocul lor.
O slujnică, văzându-l șezând lângă foc, s-a uitat atent la el și a zis:
‒ Și acesta era cu El!
Dar el a negat, zicând:
‒ Nu-L cunosc, femeie!
După puțin timp, l-a văzut altcineva, care a zis:
‒ Și tu ești unul dintre ei!
Dar Petru a zis:
‒ Nu sunt, omule!
Cam o oră mai târziu, un altul a insistat, zicând:
‒ Cu siguranță și acesta era cu El, căci este galileean.
Dar Petru a zis:
‒ Omule, nu știu despre ce vorbești!
Și deodată, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoșul. Domnul S-a întors și S-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Domnul: „Astăzi, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, ieșind afară, a plâns mult.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
